Aciditatea gastrică, cunoscută și sub denumirea de reflux gastroesofagian sau arsuri la stomac, provoacă arsură și disconfort în zona stomacului și a esofagului, afectând milioane de oameni la nivel mondial.
Ce este aciditatea gastrică?
Aciditatea gastrică apare când acidul clorhidric produs în stomac ajunge în esofag, iritând mucoasa acestuia. În mod normal, acidul ajută la digestie, dar un sfincter esofagian inferior slăbit sau o producție excesivă de acid pot genera senzația de arsură.
Cauzele acidității gastrice
Mai mulţi factori pot declanşa sau agrava această afecţiune:
- Alimente acide și picante (citrice, roşii, oţet, ardei iuţi).
- Băuturi carbogazoase și cofeinizate, care relaxează sfincterul esofagian inferior și stimulează producţia de acid.
- Stresul și anxietatea, prin creşterea nivelului de cortizol şi modificarea peristaltismului intestinal.
- Mese copioase şi alimente grase, ce încetinesc golirea stomacului şi necesită mai mult acid pentru digestie.
- Alcoolul și fumatul, care irită mucoasa gastrică şi slăbesc sfincterul.
- Anumite medicamente, precum antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) și antidepresivele.
- Afecţiuni preexistente, cum ar fi hernia hiatală și gastropareza.
Simptomele acidității gastrice
Manifestările variază de la o persoană la alta, dar cele mai frecvente includ:
- Arsuri la stomac – senzație de arsură în zona superioară a abdomenului, adesea iradiind spre piept.
- Reflux acid – gust amar sau acru în gură, mai intens după mese sau în poziţia culcată.
- Balonare și disconfort abdominal – senzație de „stomac plin” chiar şi după porţii mici.
- Râgâieli frecvente – încercarea corpului de a elimina gazele acumulate.
- Greaţă – mai ales după mese copioase; în cazuri severe poate apărea vărsături.
- Dificultăţi la înghiţire (disfagie) – iritaţia esofagului poate produce senzaţia de blocaj în gât.
Prevenţia acidității gastrice
Adoptarea unor obiceiuri alimentare şi de stil de viaţă poate reduce semnificativ riscul de reflux și arsuri la stomac.
1. Dietă echilibrată
Consumaţi legume, fructe și alimente neprocesate. Limitaţi alimentele acide, picante și grase, optând pentru porţii moderate și alimente uşoare.
2. Evitarea băuturilor carbogazoase și a cofeinei
Înlocuiţi sucurile acidulate și cafeaua cu apă plată sau ceaiuri din plante, cum ar fi muşeţelul, care calmează mucoasa gastrică.
3. Renunţarea la alcool și fumat
Aceste substanţe slăbesc sfincterul esofagian și reduc producţia de salivă, favorizând refluxul.
4. Gestionarea stresului
Activităţi precum meditaţia, yoga, exerciţiile de respirație şi sportul moderat pot diminua nivelul de cortizol și, implicit, producţia de acid.
5. Obiceiuri alimentare sănătoase
Preferă mesele mici și frecvente, consumă alimente cu cel puțin 2‑3 ore înainte de culcare și mestecă bine fiecare îmbucătură.
6. Poziţia corectă după mese
Evitaţi întinderea imediat după alimentaţie; menţineţi o postură dreaptă sau ridicaţi uşor capul dacă trebuie să staţi întins.
7. Consult medical
Dacă aciditatea gastrică este recurentă, cereţi sfatul unui medic pentru investigaţii suplimentare și eventuale medicamente de protecţie a mucoasei esofagului.
