Te ia cu amețeală din nou și din nou, dar nu simți că se învârte camera, ci mai degrabă un fel de gol în cap sau instabilitate. Poate fi de la oboseală, de la tensiune sau de la altceva. Îți explic ce poate verifica medicul internist și la ce să te aștepți la consult.

Ce înseamnă amețeala când nu se învârte camera

Când auzim de amețeli, mulți se gândesc direct la vertij, adică senzația clară că se învârte camera cu tine. Dar foarte mulți pacienți descriu altceva: cap ușor, mers nesigur, parcă „plutești” sau simți că te ia cu leșin.

Acest tip de amețeală este adesea legat de circulație, tensiune, ritmul inimii, anemie, glicemie sau starea generală, nu doar de urechea internă. De aceea, un medic de medicină internă este adesea primul specialist la care te trimite medicul de familie.

La internist ajung frecvent persoane care povestesc că amețeala apare la ridicat brusc din pat, după o perioadă de stres intens, în zilele foarte călduroase sau la câteva ore bune după ce au mâncat ultima dată.

Medicul va încerca mai întâi să înțeleagă ce fel de senzație ai. Nu toate amețelile sunt la fel și descrierea ta contează mult. De exemplu, alta e situația dacă simți că ți se „taie filmul” când te ridici și alta dacă te simți în ceață toată ziua.

De ce apare și ce caută internistul de la început

Când te prezinți la consult pentru amețeală repetată, internistul începe cu o discuție detaliată. Te va întreba când au apărut primele episoade, cât țin, ce făceai atunci, dacă ai și palpitații, transpirații reci, dureri de cap sau greață.

Printre explicațiile frecvente pe care le ia în calcul un medic internist se numără:

Scăderea tensiunii arteriale, mai ales la schimbarea poziției din culcat în picioare, poate da un val brusc de amețeală, cu vedere încețoșată. La polul opus, hipertensiunea netratată poate produce o stare de cap greu și presiune în creștet.

O altă cauză verificată des este anemia. Când hemoglobina este scăzută, sângele duce mai puțin oxigen către țesuturi, inclusiv către creier, iar tu poți simți oboseală accentuată, puls mai rapid și episoade de instabilitate sau „învăluire” în cap.

Internistul se gândește și la glicemie. Atât hipoglicemia (zahărul din sânge prea mic), cât și valorile foarte mari, mai ales la persoanele cu diabet, pot provoca stări de slăbiciune, tremur interior, transpirații și amețeli.

Nu sunt ignorate nici tulburările de ritm cardiac, dezechilibrele de săruri minerale (sodiu, potasiu), deshidratarea, efectele secundare ale unor medicamente sau tulburările de anxietate. De aceea, lista de întrebări poate părea lungă, dar îl ajută pe medic să își facă o imagine de ansamblu.

Ce analize și investigații poate recomanda medicul de medicină internă

După discuție și consultul clinic (ascultarea inimii și plămânilor, palparea abdomenului, măsurarea tensiunii, uneori și în picioare și culcat), medicul internist decide ce investigații sunt potrivite pentru tine.

În mod frecvent, sunt recomandate analize de sânge de bază: hemoleucogramă completă (pentru anemie sau infecții), glicemie, funcția ficatului și a rinichilor, profil lipidic, fier și feritină, dar și ionogramă, care arată nivelul sărurilor minerale din sânge.

Poate cere și hormoni tiroidieni, pentru că atât hipotiroidismul, cât și hipertiroidismul pot da oboseală, bătăi neregulate ale inimii și stări de amețeală greu de descris. La femei, se ține cont și de perioadele cu menstruații abundente, care pot favoriza anemia.

În cabinet, internistul poate face sau recomanda un EKG pentru a verifica ritmul inimii, la nevoie, o monitorizare pe 24 de ore (Holter EKG) dacă suspectează tulburări de ritm care apar doar din când în când. Uneori, se indică și ecografie cardiacă sau abdominală.

Lista poate continua cu testarea tensiunii în diferite momente ale zilei, eventual printr-un Holter de tensiune, dacă se bănuiește o problemă de reglare a presiunii arteriale. În funcție de ce reiese din aceste rezultate, internistul decide dacă te urmărește el sau dacă te îndrumă suplimentar către cardiolog, neurolog sau ORL.

Ce poți face tu, ce nu și când devine urgență

Între un episod și altul, sunt câteva lucruri simple care, de obicei, ajută. Hidratarea corectă, mesele regulate, evitarea ridicării bruste din pat, mai ales dimineața, și pauzele scurte când simți că „te ia cu amețeală” pot reduce intensitatea simptomelor la unii pacienți.

Merită să observi dacă există un tipar: apare mai ales când e foarte cald, după ce stai mult în picioare la coadă, când sari peste mese sau după ce iei anumite medicamente. Notele pe telefon, cu ora și contextul, pot fi foarte utile la consult.

Există însă și situații în care amețeala, chiar dacă nu e vertij, nu mai este de amânat și reclamă evaluare de urgență. Semnele care ar trebui să te trimită la 112 sau la camera de gardă sunt:

  • slăbiciune bruscă la un braț sau un picior, asimetrie la față, vorbire neclară
  • dureri în piept, senzație de apăsare puternică sau lipsă de aer apărută brusc
  • durere de cap bruscă, foarte intensă, diferită de ce ai mai avut
  • pierdere de cunoștință sau leșin, chiar dacă te-ai „revenit” repede
  • vedere dublă, dificultate de mers severă sau confuzie marcată

În restul cazurilor, în care amețeala se repetă, dar nu este dramatică, drumul firesc este: medic de familie, apoi, la nevoie, consult la medic internist. Nu încerca să te tratezi singur cu medicamente pentru tensiune sau cu suplimente „pentru circulație”, fără să știi ce se întâmplă de fapt.

Cum te pregătești pentru consultul la internist

Pregătirea nu este complicată, dar poate face discuția mult mai clară. Înainte de vizită, adună toate analizele și biletele de externare din ultimii ani, mai ales dacă au legătură cu inima, tensiunea, diabetul sau probleme de sânge.

Scrie-ți pe o foaie sau în telefon lista completă de medicamente și suplimente pe care le iei, inclusiv cele „din plante”. Unele pastile pot scădea tensiunea, pot afecta ritmul inimii sau pot interacționa între ele, iar medicul are nevoie de această imagine completă.

Ajută mult și dacă poți descrie cât mai concret episoadele de amețeală: cât durează, de câte ori pe săptămână, dacă apar mai des dimineața sau seara, dacă sunt legate de efort sau emoții puternice. Mulți pacienți își dau seama de aceste detalii abia în cabinet, când deja au uitat secvența exactă.

La unele consulturi, internistul poate cere să îți fie luată tensiunea după câteva minute de stat întins și apoi imediat după ce te ridici în picioare. De aceea, poartă haine comode, cu mâneci care pot fi ușor suflecate.

  • adu analizele vechi și scrisoarea de la medicul de familie
  • fă o listă completă cu medicamente și suplimente
  • notează-ți contextul episoadelor de amețeală
  • vin-o, dacă poți, însoțit, mai ales dacă amețelile sunt intense
  • întreabă medicul tot ce nu înțelegi, chiar dacă ți se pare banal

Întrebări frecvente

La ce medic merg prima dată pentru amețeală fără vertij?

De obicei, primul pas este la medicul de familie, care decide dacă te îndrumă către medic internist, ORL, neurolog sau cardiolog. Pentru amețeli difuze, fără „rotație”, internistul este frecvent specialistul indicat.

Pot conduce mașina dacă am uneori amețeli?

Dacă episoadele sunt rare și ușoare, medicul poate permite condusul, dar după evaluare. Dacă amețeala apare brusc sau ai avut leșin, este mai sigur să eviți șofatul până la clarificarea cauzei.

Analizele mele sunt normale, dar amețeala continuă. Ce fac?

Pot exista cauze funcționale, legate de stres, somn insuficient, anxietate sau o reglare mai fină a tensiunii. Discută cu internistul despre pașii următori: monitorizări suplimentare, alte specialități sau ajustări ale stilului de viață.

De multe, amețeala care tot revine este primul semnal că organismul îți cere o verificare mai atentă, nu neapărat că ai o boală gravă. Un consult de medicină internă îți poate ordona „puzzle-ul” de simptome și analize, astfel încât să știi clar de unde pornești și ce ai de făcut mai departe.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru episoade repetate de amețeală sau simptome care te îngrijorează, discută cu medicul de familie sau cu un medic internist.