În 2025, ghidurile Ministerului Sănătății și ale Societății Române de Infecțioase avertizează că antibioticele rămân esențiale doar în cazurile de infecții bacteriene confirmate, iar utilizarea necorespunzătoare poate amplifica rezistența la medicamente și pune în pericol sănătatea publică.
Când antibioticele sunt cu adevărat necesare
Antibioticele combat bacteriile, nu virusurile. Pot fi bacteriostatice sau bactericide și sunt prescrise exclusiv în situații în care prezența unei infecții bacteriene este certă sau foarte probabilă.
Infecții bacteriene confirmate sau foarte probabile
Conform ghidurilor actualizate, antibioticele sunt indicate în următoarele cazuri:
- Pneumonia bacteriană – febră mare, tuse productivă și dificultăți de respirație.
- Infecții ale tractului urinar – durere la urinare, urinare frecventă și prezența sângelui în urină, în special la femeile însărcinate.
- Faringita streptococică – durere severă în gât, febră și exudat pe amigdale.
- Abcese cutanate – acumulări de puroi sub piele care nu se vindecă fără intervenție antibacteriană.
În aceste situații, antibioticele scurtează durata bolii și previn complicații grave, cum ar fi sepsisul sau insuficiența renală.
Când utilizarea antibioticelor devine periculoasă
Abuzul și administrarea incorectă a antibioticelor transformă o armă vitală într-un factor de risc major pentru sănătatea publică. Rezistența la antibiotice este recunoscută ca una dintre cele mai mari amenințări globale, iar România înregistrează creșteri alarmante ale bacteriilor rezistente.
Prescrierea pentru infecții virale
Răcelile, gripa și majoritatea sinuzitelor acute sunt cauzate de virusuri, iar antibioticele nu au efect în aceste cazuri. Administrarea lor poate:
- Distruge flora intestinală benefică, favorizând apariția infecțiilor fungice.
- Crește riscul de reacții adverse, de la erupții cutanate la reacții alergice severe.
- Contribui la dezvoltarea bacteriilor rezistente, care nu mai răspund la tratamentele standard.
Întreruperea prematură a tratamentului
Mulți pacienți renunță la antibiotice odată ce simptomele dispar, crezând că boala s‑a vindecat complet. Bacteriile reziduale pot supraviețui, multiplicându‑se și generând recurențe și rezistență. Ghidurile din 2025 recomandă finalizarea întregului ciclu de tratament, chiar dacă pacientul se simte mult mai bine.
Autoprescrierea și utilizarea resturilor de medicamente
Rețetele vechi păstrate în casă sau antibioticele obținute fără prescripție medicală pot duce la erori de dozare și alegerea unui spectru incorect. Aceste practici pot provoca:
- Subdozare – ineficiență în combaterea infecției.
- Supradozare – toxicitate hepatică sau renală.
Strategii practice pentru un consum responsabil
Indiferent de stilul de viață, poți adopta obiceiuri simple pentru a proteja sănătatea proprie și a comunității:
- Consultă întotdeauna medicul înainte de a începe un tratament cu antibiotice; evită sfaturile din rețelele sociale.
- Respectă doza și durata prescrisă; folosește un organizator de pastile pentru a nu uita niciun interval.
- Informează-te despre posibilele efecte adverse și semnalele care necesită intervenție medicală urgentă (erupții cutanate severe, dificultăți de respirație).
- Nu păstra antibioticele pentru uz ulterior; dacă rămân resturi, predă-le farmacistului pentru distrugere sigură.
- Adoptă măsuri preventive – vaccinurile antigripale și pneumococice reduc riscul de infecții bacteriene secundare.
Informațiile prezentate au caracter general și nu substituie sfatul medical profesionist. Pentru orice dubiu legat de necesitatea unui antibiotic sau a unui regim de tratament specific, consultă medicul curant sau farmacistul.
