Hipertensiunea arterială, una dintre cele mai frecvente boli cronice din România, trebuie depistată și tratată la timp pentru a preveni complicații grave precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau insuficiența renală.

Ce este hipertensiunea arterială?

Definiție și valori normale

Hipertensiunea reprezintă o creștere persistentă a presiunii sângelui în artere. Conform ghidurilor internaționale, tensiunea optimă este sub 120/80 mmHg. O valoare sistolică între 120‑129 mmHg cu diastolică sub 80 mmHg se consideră prehipertensiune, în timp ce valori egale sau superioare 130/80 mmHg indică hipertensiune.

Cauzele principale

  • Hipertensiune primară (esențială) – reprezintă ~90 % din cazuri; factorii includ genetica, stilul de viață sedentar și consumul ridicat de sare.
  • Hipertensiune secundară – apare în urma altor afecțiuni (boală renală cronică, hiperaldosteronism, afecțiuni tiroidiene) sau a unor medicamente (ex. contraceptive orale, antiinflamatoare nesteroidiene).

Semne și simptome – de ce nu trebuie să le ignori

În majoritatea situațiilor hipertensiunea este „tăcută”, fără simptome evidente. Totuși, pot apărea:

  • Durere intensă de cap, în special dimineața;
  • Vedere încețoșată sau „puncte negre” în fața ochilor;
  • Palpitații sau bătăi neregulate ale inimii;
  • Dificultăți de respirație la efort moderat;
  • Sângerări nazale recurente.

Dacă observi oricare dintre aceste semne, verifică-ți tensiunea arterială și consultă un medic.

Diagnostic – cum se confirmă hipertensiunea

Diagnosticul se bazează pe măsurători repetate ale tensiunii în diferite contexte (cabinet, acasă, farmacie). Recomandări:

  • Măsurarea în poziție șezândă, cu brațul la nivelul inimii;
  • Evitarea cafelei și a fumatului cu cel puțin 30 de minute înainte de măsurare;
  • Cel puțin trei citiri pe parcursul a două săptămâni diferite.

Medicul poate solicita analize de sânge (profil lipidic, glicemie), ecografie renală sau electrocardiogramă pentru a evalua eventuale leziuni organice.

Tratament – opțiuni disponibile

Medicamente antihipertensive

În funcție de severitate și comorbidități, se pot prescrie una sau mai multe clase de medicamente:

  • IECA – dilată vasele sanguine;
  • BRA – alternative la IECA pentru pacienții cu efecte adverse;
  • Beta-blocante – reduc frecvența și forța contracției inimii;
  • Diuretice – elimină excesul de sare și apă;
  • Blocante ale canalelor de calciu – relaxează mușchii netezi ai vaselor.

Este esențial să nu întrerupi tratamentul fără acord medical.

Modificări ale stilului de viață

  • Reducerea sării – sub 5 g pe zi (aprox. o linguriță);
  • Dieta mediteraneană – legume, fructe, cereale integrale, pește, ulei de măsline;
  • Greutatea ideală – fiecare kilogram în plus poate crește tensiunea cu ~1 mmHg;
  • Activitate fizică – minimum 150 minute săptămânal de exerciții moderate;
  • Renunțarea la fumat și limitarea alcoolului;
  • Gestionarea stresului prin respirație, meditație sau yoga.

Monitorizarea acasă – un instrument esențial

Un tensiometru automat, validat clinic, poate fi aliatul zilnic. Pentru rezultate precise:

  • Măsoară în aceeași oră dimineața și seara;
  • Înregistrează valorile și eventualele simptome într-un jurnal;
  • Prezintă jurnalul medicului pentru ajustarea tratamentului.

Când să soliciți ajutor medical urgent

Valorile peste 180/120 mmHg, însoțite de dureri toracice, dificultăți severe de respirație, confuzie sau slăbiciune la nivelul membrelor, indică o criză hipertensivă. Sună imediat la serviciul de urgență.

Perspective pe termen lung – cum să trăiești cu hipertensiunea

Gestionarea eficientă înseamnă combinarea medicației cu obiceiuri sănătoase. Majoritatea pacienților pot reduce riscul evenimentelor majore cu peste 30 % și pot menține o viață activă și vitală.

Informațiile prezentate au caracter general și informativ; pentru recomandări personalizate se recomandă consultarea medicului specialist.