Ai avut senzația brusc, la birou sau în autobuz, că inima sare o bătaie, urmată de un gol în piept și un fior de anxietate? De multe, aceste episoade se dovedesc a fi extrasistolele, adică bătăi suplimentare ale inimii. În rândurile de mai jos explicăm pe înțelesul tuturor ce sunt, de ce apar și când e cazul să te vadă un cardiolog.

Ce sunt extrasistolele, pe înțelesul tuturor

Inima bate de obicei într-un ritm regulat, condus de un fel de „ceas intern” numit nod sinusal. Uneori, o altă zonă din inimă „fură startul” și trimite un impuls electric prematur. Asta dă o bătaie în plus, care se numește extrasistolă.

Când apare această bătaie prematură, inima nu apucă să se umple normal cu sânge. Urmează apoi o pauză puțin mai lungă, după care vine o bătaie mai puternică. Ce simți tu? De multe ori nu bătaia în plus, ci pauza și lovitura aceea mai puternică de după, ca un „buf” în piept.

Extrasistolele pot proveni din camerele superioare ale inimii (atrii) sau din cele inferioare (ventricule). Medicii le notează frecvent pe EKG ca bătăi atriale premature sau ventriculare premature. Pentru tine, ca pacient, diferența contează mai puțin decât întrebarea firească: sunt periculoase sau nu?

La multe persoane altfel sănătoase, aceste bătăi suplimentare apar ocazional, mai ales în perioade de stres, oboseală sau după prea multă cafea. În astfel de situații, extrasistolele sunt de obicei considerate benigne, dar diagnosticul îl pune întotdeauna medicul, nu Google și nici senzația „mi se pare că…”

De ce apar și cine este mai expus

Aici lucrurile sunt mai nuanțate. Bătăile suplimentare pot apărea la oameni cu inimă complet sănătoasă, dar și la cei cu boli cardiace deja existente. De aceea, medicii nu ignoră nici extrasistolele „banale”, mai ales dacă sunt frecvente.

Printre cauzele și factorii favorizanți se numără adesea:

Stresul psihic și anxietatea cresc adrenalina și pot face inima mai „săltăreață”. Lipsa de somn, turele de noapte sau perioadele foarte aglomerate la serviciu sunt un teren clasic pentru astfel de episoade.

Consumul crescut de stimulente este o altă cauză frecventă: cafea în exces, băuturi energizante, țigări, alcool în cantități mari. Mulți pacienți povestesc la cardiolog exact scenariul „am stat cu colegii la terasă, am băut cafea tare și apoi bere, iar seara mi-a sărit inima din piept”.

Există și cauze medicale: tulburări ale sărurilor din sânge (potasiu, magneziu), afecțiuni tiroidiene (mai ales hipertiroidism), anemie, unele medicamente. Și bolile de inimă deja diagnosticate, cum sunt boala coronariană, cardiomiopatiile sau bolile de valve, pot fi însoțite de astfel de bătăi neregulate.

Extrasistole pot fi mai frecvente în sarcină, la adolescenți, dar și după 40-50 de ani, când încep să apară mai des probleme de tensiune, colesterol, greutate. Nu toate sunt grave, dar nu toate trebuie tratate cu „lasă că trece”.

Cum se manifestă și când trebuie să te îngrijorezi

Mulți descriu aceste episoade ca un „gol” sau un „flutur” în piept, o bătaie mai puternică urmată de o pauză, o senzație scurtă că inima se oprește și pornește iar. Alteori apar palpitații, senzație de bătaie rapidă sau „neregulată” în gât sau în piept.

Uneori nu simți nimic, iar extrasistolele se descoperă întâmplător, la un EKG de rutină. Alteori sunt atât de supărătoare încât îți strică somnul și îți dau o stare continuă de neliniște. Teama de „infarct” sau de „stop cardiac” e una dintre cele mai frecvente la pacienții care ajung la cardiolog cu astfel de simptome.

Sunt câteva situații în care nu mai aștepți să treacă singure și cauți ajutor medical rapid. Semnale de alarmă sunt:

  • durere puternică în piept, apăsătoare, care durează mai mult de câteva minute
  • senzație de lipsă de aer, respirație grea în repaus sau după un efort mic
  • amețeală intensă, vedere încețoșată sau pierderea cunoștinței
  • palpitații foarte rapide, susținute, care nu cedează în câteva minute de repaus
  • apariția bruscă a acestor simptome la cineva cu boală cardiacă cunoscută

În aceste cazuri, nu cauți programare online, ci apelezi la 112 sau mergi direct la serviciul de urgență. Când senzația de bătăi sărite apare doar ocazional, durează câteva secunde și nu este însoțită de alte simptome, de regulă este suficient să discuți cu medicul de familie, la nevoie, să mergi la un cardiolog pentru evaluare.

Cum se pune diagnosticul și ce analize poate recomanda medicul

Traseul începe, de cele mai multe, la medicul de familie, care îți ia tensiunea, te ascultă la inimă, îți pune câteva întrebări și îți poate recomanda un consult cardiologic. În România, pentru cardiolog la stat ai nevoie de bilet de trimitere.

EKG și monitorizarea Holter

Primul pas este aproape întotdeauna electrocardiograma (EKG), o înregistrare scurtă, de câteva secunde, a activității electrice a inimii. Dacă ai avut bătăi „sărite” chiar atunci, medicul le poate vedea direct pe traseu.

Problema e că aceste bătăi neregulate sunt adesea intermitente. De aceea, cardiologul recomandă frecvent un Holter EKG – un mic aparat purtat 24 sau 48 de ore, care înregistrează continuu ritmul inimii. Așa se vede câte astfel de episoade apar, în ce condiții și ce tip au.

În plus, se pot recomanda:

Ecocardiografia, o ecografie a inimii, arată cum arată camerele și valvele, dacă există îngroșări ale pereților sau alte probleme structurale. Analizele de sânge pot include hormoni tiroidieni, dozarea electroliților (potasiu, magneziu), hemoleucograma pentru a verifica o eventuală anemie, dar și parametri pentru boala cardiacă ischemică.

Pe baza acestor rezultate, medicul decide dacă extrasistolele sunt izolate, benigne, sau fac parte dintr-un tablou care necesită tratament mai atent și monitorizare pe termen lung.

Cum se tratează, de regulă, și ce poți face tu

Vestea relativ liniștitoare este că, la mulți pacienți fără boală cardiacă structurală, aceste bătăi suplimentare nu necesită un tratament agresiv. De multe, medicii recomandă în primul rând ajustări în stilul de viață și urmărire în timp.

Printre măsurile utile se află:

  • reducerea cafelei, energizantelor și a fumatului
  • limitarea consumului de alcool, mai ales în „binge drinking” de weekend
  • somn regulat, minimum 7 ore pe noapte, pe cât posibil la aceleași ore
  • activitate fizică moderată, adaptată vârstei și stării tale de sănătate
  • tehnici de gestionare a stresului: plimbări, respirație controlată, psihoterapie, dacă e nevoie

Dacă după aceste schimbări extrasistolele rămân foarte frecvente sau deranjante, cardiologul poate lua în calcul medicamente care reglează ritmul sau îi reduc „nervozitatea”, de exemplu din clasa betablocantelor sau alte antiaritmice. Schema concretă se stabilește individual, nu se improvizează după sfaturile prietenilor.

În cazuri selectate, când există un focar foarte clar care declanșează aceste bătăi și ele sunt numeroase sau periculoase, se poate propune o procedură numită ablație prin cateter. Medicul introduce niște catetere prin vasele de sânge până la inimă și „arde” zona care produce impulsurile anormale. Nu este un scenariu de primă linie pentru majoritatea pacienților, ci o opțiune pentru situații bine alese.

Ce e important pentru tine: nu lua medicamente „de inimă” fără să fie prescrise și nu opri brusc tratamente deja recomandate. Dacă ești însărcinată sau ai alte boli cronice, menționează-le clar la consultație, pentru ca medicul să țină cont de ele când decide ce este sigur pentru tine.

Întrebări frecvente

Cât durează extrasistolele și pot duce la infarct?

Episodul simțit ca o bătaie sărită durează de obicei câteva secunde. Singure, la o inimă structurată normal, nu înseamnă automat infarct. Totuși, dacă sunt frecvente sau ai factori de risc cardiaci, merită făcute investigațiile recomandate de cardiolog.

Poate cafeaua să declanșeze aceste bătăi neregulate?

La unele persoane, mai ales la consum mare sau brusc crescut, cafeaua poate amplifica tendința către palpitații. Nu toți reacționează la fel, dar dacă observi o legătură clară între consum și simptome, discută cu medicul despre reducerea treptată a dozei.

Se vindecă sau rămân toată viața?

Depinde de cauză. Dacă sunt legate de obiceiuri de viață, stres sau dereglări reversibile, pot deveni mult mai rare sau pot dispărea după corectarea lor. Când apar pe fondul unei boli cardiace, de regulă se urmăresc și se tratează împreună cu acea afecțiune.

Mulți oameni trăiesc ani de zile cu astfel de bătăi „sărite”, după ce au fost evaluați și au înțeles ce înseamnă pentru ei. Dacă senzația revine suficient de des cât să te pună pe gânduri, nu rămâne doar la căutări pe internet: un EKG și o discuție cu un cardiolog cântăresc mai mult decât luni întregi de îngrijorare în tăcere.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru palpitații, dureri în piept sau alte simptome cardiace îngrijorătoare, discută cu medicul de familie sau cu un medic cardiolog.