Îți întinzi tot mai mult mâna ca să citești pe telefon, dimpotrivă, nu mai vezi clar numerele de pe autobuz. Copilul se apropie prea mult de caiet sau de televizor. De multe, în spatele acestor situații stau miopie, hipermetropie sau astigmatism. Explicăm diferențele, pe înțelesul tuturor, și ce ai de făcut.
Ce sunt, pe înțelesul tuturor
Toate cele trei țin de felul în care ochiul focalizează imaginea. În loc ca imaginea să se formeze clar pe retină (stratul sensibil la lumină din fundul ochiului), ea se formează puțin în față, puțin în spate sau neuniform.
Când lumina nu se focalizează acolo unde trebuie, rezultatul este unul singur: vezi în ceață, dar la distanțe diferite, în funcție de tipul de defect de vedere. Medicul oftalmolog numește asta viciu de refracție.
Cum se manifestă în viața de zi cu zi
Aici apar diferențele pe care le simți direct, fără să știi neapărat termenul medical. De obicei, oamenii ajung la consult după ce observă că „nu mai e ca înainte”, fie la condus, fie la citit sau lucrat la calculator.
Miopie
Nu vezi bine la distanță, dar vezi relativ clar aproape. Adultul cu această problemă își dă seama că nu mai distinge indicatoarele rutiere sau fețele oamenilor de pe celălalt trotuar. La copii, semnul clasic este că se apropie foarte mult de televizor sau de tablă la școală.
Poți avea tendința să strângi ochii ca să „focalizezi” mai bine, ceea ce duce la dureri de cap și oboseală oculară. Mulți descriu senzația că literele de la distanță se dublează sau au o umbră.
Hipermetropie
Aici povestea e inversă față de lipsa de vedere la distanță: de aproape vezi mai greu, mai ales la citit, cusut sau lucrat la laptop. Unii hipermetropi, mai ales cei tineri, compensează o perioadă și par că văd bine, dar se plâng de oboseală și dureri de cap, mai ales seara.
Poți observa că îți „fug” literele din carte, că ai nevoie de mai multă lumină și că simți nevoia să îndepărtezi obiectele de ochi. La copii, hipermetropia netratată poate duce la încrucișarea ochilor (strabism) sau la scăderea vederii la un ochi.
Astigmatism
În astigmatism, imaginea este deformată pentru că suprafața corneei sau a cristalinului nu este perfect rotundă. Practic, ochiul „vede” liniile drepte ușor înclinate, literele par neclare sau deformate, indiferent de distanță.
Mulți descriu că nu pot sta mult la monitor, că îi dor ochii sau capul, deși, teoretic, testele de vedere par aproape bune. De multe, astigmatismul se combină cu celelalte două și pe rețeta de ochelari apare, pe lângă dioptrii cu plus sau minus, și un parametru de tip cilindru.
De ce apar și dacă se pot preveni
Aceste defecte de vedere au în mare parte o componentă genetică. Dacă ambii părinți poartă ochelari, sunt șanse mai mari ca și copilul să aibă nevoie, la un moment dat, de corecție optică. Totuși, felul în care folosim ochii zi de zi contează și el.
În lipsa vederii bune la distanță, globul ocular este, de obicei, puțin mai lung decât ar trebui sau corneea este mai „bombată”. La hipermetropi, ochiul poate fi ceva mai scurt sau sistemul optic prea „slab”. La astigmatism, suprafața corneei seamănă mai mult cu un ou decât cu o minge perfect rotundă.
Munca multă la aproape (telefon, tabletă, calculator), fără pauze, nu „creează” de la zero aceste defecte, dar poate grăbi apariția sau accentuarea lor la persoanele predispuse. De aceea, copiii care petrec ore întregi pe ecrane și stau puțin afară la lumină naturală par să aibă mai des probleme de vedere depistate în școală.
Nu există pastile, vitamine sau exerciții care să refacă forma ochiului la adult. Poți însă să încetinești evoluția unor probleme, în special la copii, prin controale regulate, timp petrecut afară, lumină bună la birou și pauze regulate de la ecrane.
Corecție și controale recomandate
Primul pas este consultul la medicul oftalmolog sau optometrist, care va face un control al acuității vizuale, de obicei, o examinare a ochiului cu aparate speciale. În funcție de rezultat, primești o rețetă cu dioptriile necesare.
La lipsa de vedere la distanță, dioptriile sunt cu minus pe rețetă, iar pentru hipermetropie cu plus. Pentru astigmatism, apare și o valoare numită „cilindru”, cu un anumit unghi. Toate acestea, traduse, înseamnă doar modul în care lentila ochelarului compensează forma ochiului.
Corecția se poate face cu ochelari sau cu lentile de contact. Unii adulți pot fi candidați pentru chirurgie refractivă cu laser, care remodelează corneea, dar acest lucru se stabilește strict după un consult detaliat, nu doar pornind de la dioptrii.
La copii și adolescenți, medicii recomandă, în general, ochelari purtați conform indicațiilor și controale periodice, pentru că dioptriile se pot modifica odată cu creșterea. Un control complet înseamnă nu doar citirea literelor pe panou, ci și examinarea fundului de ochi.
Sunt câteva situații în care nu merită amânat consultul:
- copilul se apropie foarte mult de ecran sau de caiet sau își încrucișează ochii
- ai dureri de cap frecvente la muncă de birou sau la condus
- simți că ți s-a schimbat vederea brusc, pe un ochi sau pe amândoi
- vezi „fulgere” de lumină, pete negre sau încețoșare severă a vederii
În special în cazul pierderii bruște a vederii, a durerii puternice de ochi sau a apariției de lumini și „pânze de păianjen” în câmpul vizual, nu aștepta programarea obișnuită, ci mergi direct la camera de gardă oftalmologică sau la urgențe. Acolo se poate exclude o problemă serioasă de retină sau de presiune intraoculară.
Pentru restul situațiilor, programarea la cabinet, ideal o dată la 1-2 ani la adult și anual la copil, este de obicei suficientă. Chiar dacă ți se pare că „vezi bine”, mici corecții pot îmbunătăți confortul vizual și pot preveni oboseala.
Întrebări frecvente
Se pot „vindeca” aceste probleme fără ochelari?
Nu există dovezi că exercițiile pentru ochi, suplimentele sau diverse aparate de acasă ar corecta forma ochiului. Ochelarii, lentilele de contact sau chirurgia refractivă, acolo unde se potrivește, rămân metodele uzuale de corecție.
Cât de des trebuie dus copilul la control oftalmologic?
În general, se recomandă un control complet în primii ani de viață, apoi la interval de aproximativ un an, mai ales dacă deja poartă ochelari sau există probleme de vedere în familie. Medicul de familie poate orienta spre oftalmolog la nevoie.
Operația cu laser rezolvă și astigmatismul?
Anumite tipuri de astigmatism se pot corecta prin chirurgie refractivă, dar nu toți pacienții sunt potriviți. Contează vârsta, stabilitatea dioptriilor, grosimea corneei și absența altor boli oculare. Decizia se ia împreună cu oftalmologul.
Mulți dintre noi ajungem la ochelari după luni sau chiar ani în care ne-am obișnuit cu vederea încețoșată și durerile de cap. Un consult bine făcut, cu explicații pe limba ta, poate schimba radical confortul zilnic, fie că e vorba de condus, lucru la calculator sau joaca copilului tău.
Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul oftalmologic. Pentru probleme de vedere, dureri de ochi sau modificări bruște ale vederii, programează-te la medicul oftalmolog sau mergi la urgențe în caz de simptome severe.
