Ai ieșit din piscină sau din mare, te-ai șters rapid, iar seara începe să doară urechea și parcă „pulsează”? Dacă durerea de ureche apare la scurt timp după baie, s-ar putea să fie vorba de otita externă, o infecție deranjantă, dar de obicei ușor de gestionat dacă reacționezi la timp. Vestea bună: o mare parte din episoade pot fi prevenite cu câteva gesturi simple.

Ce este otita externă și de ce apare mai des după înot

Otita externă este o inflamație sau infecție a canalului auditiv extern, adică zona dintre deschiderea urechii și timpan. Popular i se mai spune și „urechea înotătorului”, tocmai pentru că multe episoade apar după înot sau dușuri lungi.

În mod normal, în canalul urechii există un strat subțire de cerumen (ceara aceea care ne enervează uneori) care protejează pielea și are un efect ușor antibacterian. Când stă apă mult timp în ureche, pielea se macerează, bariera naturală se strică și bacteriile sau ciupercile găsesc un teren bun să se înmulțească.

Diferența față de otita medie (cea „din spatele timpanului”, frecventă la copii) este locul infecției. La otita externă, durerea e mai aproape de exterior, se accentuează când atingi pavilionul urechii sau când deschizi gura, iar auzul se poate diminua din cauza umflării canalului auditiv.

Cum îți dai seama că ai făcut otită externă după piscină sau mare

Nu orice disconfort în ureche înseamnă automat infecție. Uneori e doar apă rămasă în canal, care se rezolvă singură în câteva ore. Dar sunt câteva semne care ar trebui să te pună pe gânduri.

Simptome frecvente de otită externă:

  • durere de ureche, de obicei pe o singură parte, care apare la 12-48 de ore după expunerea la apă
  • durere accentuată când atingi sau tragi ușor de pavilionul urechii
  • senzație de ureche „înfundată” sau plină
  • mâncărime în interiorul urechii
  • scăderea auzului la urechea respectivă
  • secreții din ureche (transparente, tulburi sau cu aspect de puroi)
  • roșeață și umflare la intrarea în ureche

Dacă apar și febră, durere puternică ce nu cedează la analgezice obișnuite sau ai afecțiuni precum diabet sau imunitate scăzută, este important să te vadă un medic în aceeași zi. Otita externă poate deveni serioasă când este ignorată.

De ce favorizează înotul otita externă

La prima vedere, pare nedrept: faci sport, stai la soare, te relaxezi în apă și te alegi cu infecție. Dar mecanismul este destul de logic dacă ne gândim la ce se întâmplă în canalul urechii.

Câteva lucruri care favorizează apariția de otita externă după înot:

  • apa rămâne „prinsă” în canal, mai ales dacă este îngust din naștere sau ai mult cerumen
  • pielea din interior se înmoaie și se irită, pierzându-și rolul de barieră
  • în bazine, apa poate conține bacterii sau ciuperci, chiar dacă este tratată corect
  • în lacuri sau mare, apa poate fi murdară sau contaminată, mai ales aproape de țărm
  • folosirea bețișoarelor cosmetice înainte de înot produce microleziuni invizibile în piele

Mai sunt și alți factori de risc: dermatita atopică sau psoriazisul în zona urechilor, purtarea frecventă de căști in-ear, aparate auditive sau dopuri nepotrivite, care freacă și irită canalul auditiv. Toate acestea, combinate cu umezeala, cresc șansa de infecție.

Cum previi otita externă: gesturi simple înainte și după înot

Partea bună e că multe episoade de „infecție a urechii după înot” pot fi prevenite, mai ales dacă știi că ai urechi sensibile sau ai mai avut otită externă. Nu ai nevoie de ritualuri complicate, ci mai mult de consecvență.

Înainte să intri în apă

Încearcă să lași ceara urechii în pace. Știu, nu arată grozav în reclame, dar în viața reală este un aliat important. Curățarea agresivă cu bețișoare sau alte obiecte scoate stratul protector și lasă pielea expusă. Medici ORL explică de ani de zile că nu folosi bețișoare în interiorul canalului, doar la exteriorul pavilionului.

Dacă știi că faci des otită externă, poți discuta cu medicul tău ORL despre folosirea unor dopuri speciale pentru înotători. Acestea sunt concepute să etanșeze relativ bine fără să rănească canalul și pot fi o soluție bună pentru copii care merg des la piscină.

Contează și unde înoți. Evită, pe cât posibil, băile în bazine evident neîngrijite sau în zone de mare/lac unde apa e foarte tulbure, miroase urât sau vezi resturi la suprafață. Nu elimini complet riscul, dar îl scazi.

După ce ieși din apă

Aici se face, de fapt, diferența. Dacă apa nu stă ore întregi în ureche, bacteriile au mai puțin timp să provoace probleme.

După înot:

  • lasă capul ușor într-o parte și „scutură” delicat, ca să ajuți apa să se scurgă
  • șterge doar la intrarea urechii cu un prosop moale, fără să îl împingi în canal
  • poți folosi uscătorul de păr la distanță, pe aer călduț, câteva secunde, orientat spre ureche, dacă știi că rămâne apă
  • nu introduce bețișoare, agrafe, pixuri sau alte „unelte” pentru a scoate apa sau ceara

Unii medici recomandă, pentru persoanele care fac des otită externă, soluții speciale pentru înotători, cumpărate din farmacie și folosite conform indicațiilor. Nu încerca însă rețete „de pe internet” cu alcool sau oțet fără să discuți cu un medic, mai ales dacă nu ești sigur că timpanul este intact.

Dacă ai avut deja mai multe episoade, e util un consult ORL la început de sezon de înot. Medicul poate verifica dacă ai dopuri de ceară, poate face o curățare profesionistă și îți poate spune concret ce ai voie și ce e bine să eviți în cazul tău.

Ce faci dacă ai deja otită externă după înot

Durerea de ureche care apare după înot nu înseamnă automat panică, dar nici nu e o idee bună să o ignori complet. Cu cât infecția este tratată mai devreme, cu atât se rezolvă mai rapid și cu mai puține complicații.

Primul pas: nu mai băga nimic în ureche și nu mai intra cu capul sub apă până nu te lămurești ce se întâmplă. Fără bețișoare, fără picături „de casă”, fără uleiuri sau alte experimente.

Poți lua, de regulă, un antiinflamator uzual pentru durere (dacă nu ai contraindicații), dar tratamentul real pentru otita externă îl stabilește medicul ORL după ce se uită în ureche cu un otoscop. De obicei, acesta implică picături cu substanțe antiseptice, antiinflamatoare și, la nevoie, antibiotice locale. În forme mai severe, se poate recomanda și tratament pe cale orală.

Este important să mergi la medic dacă:

  • durerea crește sau nu se ameliorează deloc în 24-48 de ore
  • ai secreții abundente din ureche
  • apare febră, stare generală proastă sau amețeli
  • ai afecțiuni precum diabet, boli autoimune sau ești sub tratament care scade imunitatea
  • este vorba despre un copil mic, care nu poate descrie clar durerea

Otita externă tratată corect se vindecă, de obicei, în câteva zile până la două săptămâni. Problema e când e lăsată să „fiarbă” pe cont propriu: se poate extinde, durerea devine intensă, iar în cazuri rare poate afecta și țesuturile din jur.

Întrebări frecvente

Cum fac diferența între otita externă și un simplu dop de ceară?

Dopul de ceară dă, în principal, senzație de ureche înfundată și scăderea auzului, dar nu provoacă, de regulă, durere mare la atingerea pavilionului urechii. La otita externă, orice atingere sau ușoară tragere de ureche doare clar, canalul este roșu și umflat, iar uneori apare și secreție. Doar medicul ORL poate spune sigur, după ce se uită în ureche.

Pot folosi bețișoare ca să scot apa din urechi după înot?

Nu este o idee bună. Bețișoarele împing, de fapt, apa și ceara mai adânc, pot zgâria pielea fină din canal și favorizează exact infecția pe care încerci să o eviți. E mai sigur să lași capul într-o parte, să ștergi doar la intrarea urechii cu prosopul și, eventual, să folosești uscătorul de păr la distanță.

Copilul meu face des otită externă după piscină. Să renunțe la înot?

Nu neapărat. Înotul este foarte sănătos, mai ales pentru copii. Dar când episoadele se repetă, merită discutat cu un medic ORL. Acesta poate verifica dacă există o sensibilitate particulară, poate recomanda dopuri speciale pentru înot, o rutină de uscare a urechilor sau, uneori, o pauză temporară până se liniștește zona.

Este otita externă contagioasă?

În general, otita externă nu se transmite ca o răceală obișnuită, de la persoană la persoană. Infecția apare mai degrabă din combinația dintre umezeală, leziuni mici ale pielii și microbi deja prezenți în mediul înconjurător. Totuși, dacă mai multe persoane folosesc aceeași apă murdară sau aceiași bureți/căști, riscul de probleme similare crește.

Notă: Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc un consult medical. Pentru diagnostic și tratament adecvat în cazul durerii de ureche sau al suspiciunii de otită externă, adresează-te unui medic specialist ORL sau medicului tău de familie.

Până la urmă, urechile au și ele limita lor de răbdare cu apa, clorul și bețișoarele noastre. Dacă le acorzi puțină atenție înainte și după înot și nu ignori primele semne de disconfort, șansele să ajungi cu ele în cabinetul ORL scad vizibil. Iar vacanțele rămân despre valuri și liniște, nu despre durere de ureche și tratamente.