Psoriazisul, una dintre cele mai frecvente afecţiuni inflamatorii ale pielii din România, afectează aproximativ 2‑3 % din populaţia naţională și poate compromite semnificativ calitatea vieţii dacă nu este recunoscut şi tratat la timp.
Ce este psoriazisul?
Este o boală cronică autoimună în care sistemul imunitar atacă eronat celulele pielii, accelerându‑le producţia. În mod normal, celulele epidermale se reînnoiesc la fiecare 28‑30 de zile; la persoanele cu psoriazis acest ciclu se scurtează la 3‑4 zile, generând straturi groase, roşii şi acoperite cu scuame argintii (plăci). Procesul este însoţit de inflamaţie, mâncărime şi, uneori, durere.
Simptomele clasice şi semnele mai puţin cunoscute
- Plăci roşii şi descuamate pe coate, genunchi, scalp şi zona lombară.
- Mâncărime şi senzaţie de arsură în zona afectată.
- Uscarea şi crăparea pielii, care poate duce la sângerări.
- Unghii afectate – îngroşare, decolorare, microporozi (puncte „pits”).
- Plaques inversate – leziuni netede, roşii, în pliurile corpului (subraţ, zona inghinală).
- Plaques eritrodermice – extindere difuză a roşeţii pe suprafaţa majoră a pielii, rară, dar gravă.
- Artrita psoriazică – inflamaţie articulară asociată, ce poate provoca durere şi rigiditate.
Factori declanşatori şi riscuri asociate
- Genetica – prezenţa unui membru de familie cu psoriazis creşte riscul de 3‑10 ori.
- Stresul emoţional – evenimentele stresante pot precipita debutul sau recurenţa leziunilor.
- Infecţiile cutanate, în special cele cu streptococi, pot declanşa formele guttate la copii.
- Consumul de alcool şi fumatul – ambele sunt asociate cu severitatea şi cu răspunsul slab la tratament.
- Obezitatea – ţesutul adipos eliberează substanţe inflamatorii care amplifică reacţia autoimună.
Tratamentul: de la metode tradiţionale la opţiuni noi
1. Tratament local – evoluţii recente
- Calcipotriene + betametazonă – combinaţie de analog de vitamina D şi corticosteroid, eficientă în reducerea inflamaţiei şi a descuamării.
- Inhibitori de PDE‑4 (creme cu crisaborole) – acţionează la nivelul celulelor imune, reducând producţia de citokine inflamatorii fără efectele sistemice ale steroidilor.
- Ulei de cânepă (CBD) – cu proprietăţi antiinflamatorii, poate diminua mâncărimea şi roşeaţa, dar nu înlocuieşte tratamentul prescris.
2. Terapia sistemică – biologice şi mici molecule
- Biologice anti‑IL‑17 (secukinumab, ixekizumab) – ţintesc interleukina‑17, un mediator cheie al inflamaţiei cutanate, oferind răspuns rapid şi durabil.
- Anti‑IL‑23 (guselkumab, risankizumab) – blochează interleukina‑23, reducând activarea celulelor T şi prevenind formarea plăcilor.
- Inhibitori JAK (tofacitinib, upadacitinib) – administrate oral, reduc semnalizarea celulară a inflamaţiei şi pot fi o alternativă pentru pacienţii care nu tolerează biologicele.
3. Fototerapie şi tehnologii de lumină
- Excimer laser 308 nm – permite tratamentul focalizat al plăcilor rezistente, cu timp scurt de expunere şi risc minim de carcinogeneză.
- Fototerapia cu LED roşu – stimulează regenerarea celulară şi reduce inflamaţia, utilizată ca adjuvant la tratamentele topice.
- UVB narrowband – expunere controlată la radiaţii ultraviolete, eficientă pentru leziuni extinse în absenţa contraindicaţiilor sistemice.
4. Terapia combinată
Mulţi dermatologi recomandă asocierea tratamentelor locale cu biologice sau cu fototerapie, pentru a obţine un control rapid al simptomelor şi pentru a diminua dozele de medicamente sistemice, reducând astfel riscul de efecte adverse.
Stil de viaţă şi prevenţie – aliaţi esenţiali
- Menţinerea greutăţii corporale ideale – scade nivelul de citokine inflamatorii.
- Renunţarea la fumat şi consum moderat de alcool – ambele pot agrava inflamaţia şi pot interfera cu eficacitatea tratamentelor.
- Dietă antiinflamatoare – alimente bogate în omega‑3 (peşte gras, seminţe de in), antioxidanţi (fructe de pădure, legume verzi) şi evitarea alimentelor procesate susţin răspunsul imun.
- Gestionarea stresului – tehnici de relaxare, meditaţie, yoga sau terapie cognitiv‑comportamentală pot reduce declanşatorii psihologici ai exacerbărilor.
- Îngrijirea pielii – hidratarea zilnică cu creme emoliente fără parfum, evitarea scăldărilor fierbinţi şi a săpunurilor agresive previne uscarea şi fisurile.
Întrebări frecvente despre psoriazis
Este psoriazisul contagios? Nu. Boala nu se transmite de la o persoană la alta, fiind o afecţiune autoimună.
Poate psoriazisul să dispară complet? În unele cazuri leziunile pot intra în remisie pe perioade lungi, însă boala rămâne cronică şi poate reapărea.
Cât de importantă este monitorizarea periodică? Esenţială pentru ajustarea tratamentului, identificarea efectelor adverse şi evaluarea comorbidităţilor (artrita psoriazică, diabet, boli cardiovasculare).
Informaţiile prezentate au caracter general şi nu înlocuiesc consultul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de un medic specialist. Pentru sfaturi personalizate, adresaţi‑vă întotdeauna unui profesionist din domeniul sănătăţii.
