Cancerul de stomac (gastric): cauze, simptome, diagnostic și opțiuni de tratament

Cancerul gastric, cunoscut și sub denumirea de cancer de stomac, se caracterizează prin formarea de celule maligne în mucoasa stomacului, fiind una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial. Deși este mai frecvent în Asia, boala poate apărea și în alte regiuni, fiind adesea diagnosticată în stadii avansate din cauza simptomelor vagi.

Ce este cancerul de stomac?

Cancerul de stomac apare când celulele mucoasei gastrice cresc necontrolat și formează tumori maligne. Tumorile pot apărea în orice parte a stomacului, însă cele mai frecvente localizări sunt zona superioară (joncțiunea esofag‑stomac) și zona inferioară, lângă intestin. Tipul cel mai răspândit este adenocarcinomul, care se dezvoltă în celulele glandulare ale mucoasei.

- -

Cauze și factori de risc ai cancerului gastric

Deși cauza exactă nu este cunoscută, există numeroși factori care pot crește probabilitatea apariției bolii:

  • Infecția cu Helicobacter pylori – bacterie ce provoacă inflamație cronică și ulcer gastric, asociată cu un risc sporit de cancer gastric.
  • Alimentația nesănătoasă – consumul excesiv de sare, carne roșie, carne procesată, alimente afumate sau murate, precum și produse conservate cu nitriți și nitrați, poate favoriza dezvoltarea cancerului.
  • Fumatul – crește riscul, în special pentru tumorile din partea superioară a stomacului.
  • Consumul de alcool – iritația mucoasei gastrice determinată de alcool contribuie la risc.
  • Antecedente familiale și genetică – istoricul familial de cancer gastric și sindroame precum Lynch sau polipoza adenomatoasă familială (PAF) cresc vulnerabilitatea.
  • Afecțiuni precanceroase – gastrita cronică, anemia pernicioasă sau metaplazia intestinală favorizează apariția cancerului.
  • Vârsta și genul – boala este mai frecventă la persoanele peste 50 de ani și la bărbați.

Simptomele cancerului gastric

În stadiile incipiente, cancerul de stomac este adesea asimptomatic, ceea ce îngreunează diagnosticarea precoce. Odată cu progresia bolii, pot apărea următoarele manifestări:

  • Disconfort abdominal – durere persistentă în zona superioară a abdomenului.
  • Senzație de plenitudine precoce – senzație de sațietate după cantități mici de mâncare.
  • Grețuri și vărsături – cauzate de iritația mucoasei gastrice.
  • Scădere în greutate inexplicabilă – pierdere în greutate fără cauză evidentă.
  • Pierdere a apetitului – lipsă generală de poftă.
  • Sângerări gastrointestinale – vărsături cu sânge sau scaune negre (melenă).
  • Oboseală și anemie – sângerările interne pot duce la anemie, provocând slăbiciune.

Persoanele care prezintă aceste simptome pe o perioadă prelungită ar trebui să solicite evaluarea medicală.

Metode de diagnostic pentru cancerul de stomac

Endoscopia digestivă superioară

Este metoda principală de diagnostic. Un tub flexibil cu cameră video (endoscop) permite examinarea mucoasei gastrice și prelevarea unei biopsii în cazul suspiciunii de cancer.

Biopsia

Eșantionul de țesut prelevat în timpul endoscopiei este analizat microscopic pentru a confirma prezența celulelor maligne și a identifica tipul de cancer.

Imagistica medicală

După confirmarea diagnosticului, se utilizează diverse tehnici pentru stadializare și detectarea eventualelor metastaze:

  • Tomografia computerizată (CT) – oferă imagini detaliate ale stomacului și organelor învecinate.
  • Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) – permite evaluarea structurilor cu precizie sporită.
  • Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) – detectează celulele canceroase active în alte zone ale corpului.
  • Ecografia endoscopică – evaluează profunzimea tumorii și implicarea ganglionilor limfatici învecinați.

Stadializarea cancerului gastric

Stadiul bolii se stabilește conform sistemului TNM, esențial pentru alegerea tratamentului și estimarea prognosticului:

  • T (tumoră) – adâncimea invaziei în peretele stomacului.
  • N (noduli limfatici) – prezența și numărul ganglionilor afectați.
  • M (metastaze) – existența răspândirii la distanță.

Cancerul gastric este clasificat în patru stadii, de la stadiul 0 (cancer in situ) la stadiul IV (metastazat).

Opțiuni de tratament pentru cancerul gastric

Chirurgia

  • Gastrectie parțială – îndepărtarea porțiunii de stomac care conține tumora și a ganglionilor limfatici adiacenți.
  • Gastrectie totală – îndepărtarea completă a stomacului, a ganglionilor limfatici și, uneori, a altor structuri afectate, cu reconstrucție esofag‑intestinală.

Chimioterapia

Medicamentos care distrug celulele canceroase, administrate înainte de operație (neoadjuvantă) pentru reducerea tumorii sau după intervenție (adjuvantă) pentru eradicarea celulelor reziduale. În cazurile avansate, chimioterapia poate ameliora simptomele și prelungi supraviețuirea.

Radioterapia

Utilizarea radiațiilor de înaltă energie pentru distrugerea celulelor canceroase, adesea combinată cu chimioterapia, în special pentru reducerea simptomelor în stadiile avansate.

Imunoterapia

Tratament inovator destinat pacienților cu cancer gastric avansat, care stimulează sistemul imunitar să recunoască și să distrugă celulele canceroase, în special la cei cu mutații genetice specifice.

Terapia țintită

Medicamente care vizează proteine sau gene implicate în creșterea tumorii, blocând astfel căile moleculare care susțin dezvoltarea cancerului.

Prevenția cancerului gastric

Deși nu toate cazurile pot fi evitate, adoptarea unor măsuri preventive poate reduce semnificativ riscul:

  • Dietă sănătoasă – consum de fructe, legume și fibre, limitarea alimentelor sărate și procesate.
  • Renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool – factori de risc bine documentați.
  • Testarea și tratarea infecției cu Helicobacter pylori – terapia cu antibiotice poate diminua riscul de cancer.
  • Monitorizarea afecțiunilor precanceroase – gastrita cronică, anemia pernicioasă și alte tulburări digestive necesită controale periodice.

Un stil de viață sănătos și controalele medicale regulate contribuie la prevenirea și depistarea precoce a cancerului gastric.

Cristina Dobre
Cristina Dobrehttps://observatormedical.ro
Autor de conținut pentru publicații de sănătate, interesată de legătura dintre alimentație, stres și starea generală de bine. Abordează temele într-un limbaj simplu, ușor de urmărit.

Categorii

Din aceiași categorie