Hipertensiunea arterială afectează aproximativ 30 % dintre adulții din România și, de multe ori, rămâne nedetectată până când apare o complicație gravă, cum ar fi infarctul sau accidentul vascular cerebral. Dacă vrei să afli cum se recunoaște această „boală tăcută” și ce măsuri poți lua pentru a o controla, citește mai departe.
Ce este hipertensiunea arterială?
Hipertensiunea reprezintă o creștere constantă a tensiunii în artere. Valorile considerate normale sunt sub 130/80 mmHg, în timp ce valori constante peste 140/90 mmHg indică hipertensiune. Această presiune suplimentară pune în pericol inima și vasele de sânge, sporind riscul de boli cardiovasculare, insuficiență renală și alte complicații.
Care sunt simptomele?
Deși este adesea asimptomatică, unele semne pot alerta asupra unei tensiuni ridicate:
- Dureri de cap frecvente, în special în zona occipitală;
- Amețeli sau senzație de dezechilibru;
- Oboseală inexplicabilă sau slăbiciune;
- Tulburări de vedere, precum vedere încețoșată sau pete în câmpul vizual;
- Palpitații – bătăi neregulate sau rapide ale inimii;
- Sângerări nazale recurente;
- Presiune sau disconfort în piept, semn posibil al afectării inimii.
Aceste manifestări nu apar la toți pacienții, de aceea monitorizarea regulată a tensiunii este esențială.
Diagnosticul
Diagnosticul începe cu măsurarea tensiunii arterială, fie în cabinetul medical, fie acasă, pe o perioadă de timp pentru a confirma valori ridicate. Medicul poate solicita și:
- Analize de sânge pentru evaluarea funcției renale, colesterolului și glicemiei;
- Investigații cardiace precum electrocardiograma (EKG) sau ecocardiografia.
Tratamente recomandate
1. Modificări ale stilului de viață
- Dieta săracă în sare: maxim 5 g pe zi; alimente bogate în potasiu (banane, cartofi, legume verzi) ajută la reglarea tensiunii.
- Activitate fizică regulată: cel puțin 30 minute pe zi de mers pe jos, înot sau ciclism.
- Renunțarea la fumat și reducerea alcoolului: ambele agravează hipertensiunea.
- Gestionarea stresului: meditație, yoga sau hobby-uri relaxante pot scădea tensiunea.
- Menținerea greutății optime: excesul de greutate crește presiunea asupra inimii.
2. Tratament medicamentos
Când schimbările în stilul de viață nu sunt suficiente, medicul prescrie medicamente antihipertensive, dintre care cele mai frecvente sunt:
- IECA (inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei): enalapril, ramipril;
- BRA (blocanți ai receptorilor de angiotensină II): losartan, valsartan;
- Diuretice: facilitează eliminarea excesului de sare și apă;
- Blocanți de canale de calciu: indicați în anumite afecțiuni cardiace;
- BETA‑blocante: reduc ritmul și forța contracției inimii.
Respectarea strictă a tratamentului și monitorizarea periodică a tensiunii sunt necesare pentru ajustarea dozelor și evitarea efectelor adverse.
Când trebuie să consulţi un medic?
Dacă valorile tensiunii depășesc 140/90 mmHg în mai multe măsurători sau apar simptomele enumerate, este indicat să programezi o consultație. Persoanele cu factori de risc – diabet, obezitate, istoric familial de boli cardiovasculare – trebuie să fie vigilente și să efectueze controale regulate, chiar dacă se simt bine.
Hipertensiunea arterială: o provocare gestionabilă
Cu informații corecte și un plan de acțiune alături de medic, hipertensiunea poate fi controlată, permițând o viață activă și lipsită de complicații majore. Măsurarea regulată a tensiunii este un gest simplu, dar esențial, pentru prevenirea problemelor grave.
Acest articol are caracter informativ general și nu înlocuiește consultul medical specializat. Pentru diagnostic precis și recomandări personalizate privind hipertensiunea arterială, este necesar să consulţi un medic specialist.
