Ai nasul înfundat de luni de zile, dar în ultima perioadă au apărut și alte neplăceri: nu mai simți mirosurile, te doare capul sau partenerul îți spune că sforăi foarte tare. Una dintre cauze pot fi polipi nazali. Îți explic ce alte simptome pot da, dincolo de nasul înfundat, și când e cazul de ORL.

Ce sunt, pe scurt, și de ce apar polipi nazali

Polipii nazali sunt mici excrescențe moi, ca niște „bășicuțe” de țesut, care apar pe mucoasa nasului și a sinusurilor. Nu dor și nu se simt la atingere, dar ocupă spațiu în interior și îngreunează circulația aerului.

Apar în context de inflamație cronică a mucoasei nazale. Pe românește, nasul și sinusurile sunt iritate și umflate luni la rând, iar mucoasa începe să se modifice. Se întâmplă des la persoane cu rinită alergică, astm, sinuzite repetate sau la cei sensibili la anumite medicamente antiinflamatoare.

Polipi nazali apar mai ales la adulți, mai rar la copii. Când apar la vârste mici, medicul ia în calcul și alte boli de fond, cum ar fi fibroza chistică. De aceea, la copii evaluarea este și mai atentă.

Nasul înfundat este primul lucru pe care îl observi, dar nu singurul. Tocmai celelalte semne, pe care mulți le pun pe seama „obosealii” sau a unei răceli, pot face diferența.

Ce simptome pot apărea în afară de nasul înfundat

Unul dintre cele mai supărătoare simptome este pierderea simțului mirosului. La început ți se pare că „nu mai miros parfumurile ca înainte”. Apoi nu mai simți aproape nimic: mâncarea, cafeaua, fumul. Pentru mulți pacienți, acesta este momentul în care se decid să caute un medic.

Gustul se poate modifica și el, pentru că mare parte din „gust” este de fapt percepție olfactivă. Mâncarea pare fadă, indiferent ce condimente folosești, iar pofta de mâncare poate scădea, dimpotrivă, începi să mănânci mai mult în căutarea plăcerii de altădată.

Durerea sau presiunea la nivelul feței este un alt semn frecvent. O simți în special în zona pomeților, a frunții sau între ochi. Mulți descriu senzația ca și cum ar avea „capul greu” sau ar purta o cască strâmtă. Durerea poate fi mai intensă când te apleci sau când vremea se schimbă.

Poate apărea tuse seacă, mai ales noaptea, din cauza secrețiilor care curg din spatele nasului spre gât (picurare postnazală). Te trezești tușind, îți cureți gâtul des sau ai o senzație permanentă de muci în gât, deși nu prea curge nimic pe nas.

Mulți pacienți dezvoltă sforăit puternic. Partenerul de pat observă primul: spui că nu e mare lucru, dar în timp pot apărea pauze de respirație în somn (apnee în somn). Te trezești obosit, cu gura uscată, ai dureri de cap dimineața și poți ațipi ușor în timpul zilei, la volan sau la birou.

Vocea poate deveni nazonată, de „nas înfundat” permanent, chiar și în perioadele în care nu pari răcit. Cei din jur te întreabă des dacă ai răcit sau dacă „iar te-a prins alergia”, deși tratamentele obișnuite nu mai fac mare lucru.

Respirația exclusiv pe gură este un alt semn. Stai tot timpul cu gura întredeschisă, ți se usucă frecvent gura, ai sete mare și poți avea dureri în gât mai des. La copii, acest mod de a respira poate duce în timp la cearcăne, tulburări de somn și probleme de concentrare.

Infecțiile de sinusuri (sinuzitele) se pot repeta. Nas înfundat, secreții groase, galbene sau verzui, dureri de cap și de față care revin de câteva ori pe an, uneori imediat după ce ai terminat un tratament. Faptul că problemele tot reapar poate ascunde prezența polipilor.

Uneori apar și simptome mai subtile: simți un miros neplăcut în nas, deși cei din jur nu îl percep, ai senzația de „corp străin” în interior sau auzul parcă nu mai este la fel, pentru că se ventilează prost urechea medie prin trompa lui Eustachio.

Când simptomele sunt semn de alarmă și trebuie să mergi la medic

În practică, multe persoane ajung la ORL abia după luni sau ani de simptome, obișnuite deja cu ele. Un reper util este durata: dacă nasul înfundat, lipsa mirosului, presiunea facială sau tusea seacă persistă mai mult de 12 săptămâni, merită un consult ORL, nu doar schimbat spray-ul de nas.

Mai sunt și semne care nu se amână. Ar fi bine să ceri evaluare medicală rapidă (începând cu medicul de familie sau direct la ORL) dacă:

  • ai dureri de cap sau de față intense, care nu cedează la analgezice uzuale
  • apar brusc tulburări de vedere, vedere dublă sau umflarea în jurul ochilor
  • ai febră mare și stare generală foarte proastă, cu frisoane
  • ai sângerări nazale repetate, mai ales dintr-o singură nară, fără motiv clar
  • partenerul observă pauze de respirație în somn, cu treziri înspăimântate

În situații cu dificultăți mari de respirație, confuzie, probleme bruște de vedere sau umflarea severă a feței și a pleoapelor, nu se mai așteaptă programare: se apelează direct 112 sau se merge de urgență la cel mai apropiat spital.

Traseul obișnuit în România începe cu medicul de familie, care poate da bilet de trimitere către ORL. La consult, medicul îți va pune întrebări despre cât durează simptomele, ce le agravează, ce tratamente ai încercat și ce boli ai deja (de exemplu, astm sau alergii).

Cum se pune diagnosticul și ce investigații se folosesc

Diagnosticul se bazează în primul rând pe examinarea directă a nasului. Medicul ORL folosește fie un specul nazal simplu, fie o cameră subțire cu lumină (endoscop) și se uită în interiorul foselor nazale. Polipii apar ca niște formațiuni lucioase, gri-gălbui, care pot ocupa parțial sau aproape complet nasul.

În unele cazuri, medicul recomandă și un CT de sinusuri. Această investigație arată cât de mari sunt polipii, cât de mult blochează sinusurile și ajută la planificarea tratamentului, mai ales dacă se ia în calcul o intervenție chirurgicală.

La pacienții cu alergii, se pot recomanda și teste alergologice. Scopul nu este doar să „bifezi” ce alergii ai, ci să fie controlat factorul care întreține inflamația. Fără acest control, chiar dacă polipii sunt micșorați sau scoși, au tendința să reapară.

Tratamentul este stabilit individual. De regulă, medicul începe cu tratament medicamentos: spray-uri nazale cu corticosteroid, uneori cure scurte de corticosteroid oral, tratament corect al alergiilor, spălături nazale cu soluții saline. În cazuri selectate, când simptomele sunt severe sau nu răspund la medicamente, se poate discuta despre operație endoscopică pentru îndepărtarea polipilor.

Chiar și după o intervenție reușită, e nevoie de control periodic și de tratament de întreținere, tocmai pentru a ține sub control inflamația care a dus inițial la apariția polipilor.

Ce poți face acasă până ajungi la ORL

Dacă bănuiești o problemă cronică în nas și sinusuri, nu înseamnă că trebuie să stai pasiv până găsești loc la specialist. Sunt câteva lucruri care, în general, ajută și nu încurcă ulterior evaluarea medicală.

Spălăturile nazale cu ser fiziologic sau cu soluții saline speciale pot fluidiza secrețiile și pot reduce senzația de presiune. Se găsesc în farmacii dispozitive pentru irigarea nazală, dar e bine să citești cu atenție instrucțiunile și să folosești doar soluții sigure, nu apă de la robinet.

Evitarea fumatului și a expunerii la fum, praf intens sau substanțe iritante (de exemplu, spray-uri de curățenie foarte puternice) ajută mucoasa să se inflameze mai puțin. Dacă lucrezi într-un mediu cu noxe, încearcă să porți mască de protecție conform recomandărilor de la locul de muncă.

Dacă ai deja diagnostic de rinită alergică, respectarea tratamentului recomandat de alergolog sau ORL-ist contează mult. Episoadele alergice netratate corect lasă în urmă o inflamație de durată, iar aceasta favorizează apariția și creșterea polipilor.

În schimb, ar fi bine să eviți folosirea zilnică, pe termen lung, a decongestionantelor nazale clasice (spray-uri care „desfundă” rapid nasul prin strângerea vaselor de sânge). Folosite mai mult decât scrie în prospect, pot da un efect de rebound: nasul se înfundă și mai tare când le oprești.

Un truc util înainte de consult este să notezi într-un carnețel sau în telefon când au început simptomele, dacă au existat perioade fără probleme, ce pare că le agravează (frigul, praful, sezonul polenic, infecțiile respiratorii) și ce medicamente ai folosit până acum. Aceste informații îl ajută pe medic să înțeleagă tabloul complet.

Întrebări frecvente

Pot să dispară singuri polipii din nas?

De obicei, nu se resorb complet fără tratament. Simptomele pot fluctua, mai ales în funcție de alergii sau infecții, dar formațiunile rămân. Tratamentul medicamentos le poate micșora, iar în unele cazuri se recomandă îndepărtarea chirurgicală.

Cum îmi dau seama dacă am sinuzită sau polipi?

Sinuzita acută dă de obicei dureri de cap, nas înfundat, secreții groase și febră, pe o perioadă de zile sau săptămâni. Polipii se manifestă mai lent, prin nas înfundat cronic, lipsa mirosului, sforăit și infecții de sinusuri repetate.

Apar des polipii nazali la copii?

La copii sunt mai puțin frecvenți decât la adulți. Când apar, pot fi asociați cu boli de fond, cum este fibroza chistică, și necesită investigații mai detaliate. Un copil cu nas înfundat cronic și respirație pe gură merită evaluat la medic ORL.

Un nas înfundat din când în când trece de obicei cu o răceală. Dar când luni la rând nu mai miroși mâncarea, sforăi puternic, te trezești obosit și trăiești cu dureri de cap și presiune în față, merită să lași „merge și așa” deoparte și să ceri o evaluare ORL.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru simptome persistente la nivelul nasului și sinusurilor, discută cu medicul de familie sau cu un medic ORL.