Te trezești dimineața cu perna pătată de sânge sau îți curge des sânge din nas când sufli mai tare? Un episod izolat e de obicei banal, dar când apar sângerări nazale repetate merită căutată o explicație. În rândurile de mai jos vorbim despre situațiile în care medicul urmărește în primul rând o cauză locală, „de la nas”.

Ce înseamnă, de fapt, când îți curge des sânge din nas

Nasul are multe vase de sânge la suprafață, mai ales în partea din față a septului nazal, peretele care desparte cele două nări. De aceea, este o zonă care sângerează ușor, chiar la o lovitură minoră sau la un suflat mai energic.

Un episod de sângerare nazală după o răceală, un strănut puternic sau după ce ai stat în căldură uscată iarna nu ridică neapărat semne de întrebare. Devine însă relevant când observi că episoadele se repetă: de exemplu, ai nevoie de șervețele cu sânge de câteva ori pe săptămână sau luna de luna.

Medicul încearcă, în general, să afle două lucruri: dacă problema pornește din interiorul nasului (cauză locală) sau dacă sângele fluid se explică prin altceva, cum ar fi tulburări de coagulare, tratament cu anticoagulante ori tensiune arterială foarte mare. Subiectul nostru aici este primul scenariu.

Sângerările nazale repetate care îl fac pe medic să caute o cauză locală au adesea câteva trăsături comune: apar mai ales dintr-o singură nară, sunt legate de anumite momente (când sufli nasul, când îți cureți nasul cu degetul, când alergi), între episoade, poți simți nasul uscat sau cu cruste.

Când te gândești la o cauză locală și cine e mai expus

La copii și adolescenți, hemoragiile nazale vin deseori din gesturi banale: scobitul în nas, lovituri în timpul jocului, suflatul agresiv al nasului la răceli repetate. Mucoasa lor este mai fragilă, iar vasele de la suprafață se rup ușor.

La adulți, o cauză frecventă o reprezintă aerul foarte uscat din locuință sau birou, mai ales iarna, când caloriferele „usucă” aerul. Mucoasa nazală se crapă, se formează coji care, când sunt desprinse, lasă în urmă sângerare. În astfel de situații, episoadele apar de multe ori dimineața sau după ce îți sufli nasul.

Alte cauze locale întâlnite des includ rinitele cronice (inflamația mucoasei, de exemplu în alergii), deviația de sept cu o porțiune foarte iritată, infecțiile de tip sinuzită, folosirea îndelungată a spray-urilor nazale vasoconstrictoare sau traumatismele repetate legate de sport.

La unele persoane, există o zonă mică, foarte vascularizată, care se tot rupe. Medicii ORL o găsesc adesea în partea din față a septului. Dacă acolo se văd vase dilatate, mici varice sau o rană care nu apucă să se vindece, atunci episoadele de sângerare tind să fie relativ scurte, dar frecvente, de obicei, din aceeași nară.

Mai rar, dar important de avut în minte, sângerările pot apărea din cauza unor polipi nazali, a unor formațiuni benigne sau a unor tumori. Nu orice hemoragie nazală înseamnă așa ceva, însă medicul ORL ține cont de acest scenariu mai ales la adulții peste 40 de ani, fumători sau cu un istoric de expunere la praf sau substanțe iritante la locul de muncă.

Cum te investighează medicul ORL când suspectează o cauză locală

De obicei, traseul începe la medicul de familie, care îți poate da bilet de trimitere către ORL. La consult, medicul te va întreba cât de des apar sângerările, din care nară, cât durează și ce le declanșează. Îl interesează și dacă iei medicamente pentru subțierea sângelui sau ai alte boli cronice.

Urmează examinarea propriu-zisă a nasului. Medicul poate folosi un specul (un mic instrument metalic) și o sursă de lumină, sau un endoscop subțire, cu cameră, pentru a vedea mai în detaliu interiorul foselor nazale. Caută punctul exact de unde pleacă sângele, cruste, zone iritate, eventual corpi străini la copii.

Dacă găsește o leziune clară, de tip rană superficială sau vas dilatat, medicul poate decide pe loc un tratament local. Una dintre opțiuni este cauterizarea, adică „sigilarea” vasului de sânge cu o substanță chimică sau cu ajutorul unui instrument electric. Procedura se face, de regulă, cu anestezie locală și durează puțin.

În alte cazuri, recomandările sunt mai conservatoare: unguente pentru hidratarea mucoasei, spălături nazale cu ser fiziologic, schimbarea sau limitarea unor spray-uri nazale, tratarea unei alergii sau a unei sinuzite. Dacă se suspectează o cauză mai serioasă, medicul poate indica investigații suplimentare, cum ar fi tomografie de sinusuri sau analize de sânge.

Analizele generale de coagulare intră în discuție când hemoragiile sunt abundente, apar din ambele nări sau există și alte semne de sângerare pe corp. În schimb, dacă tabloul este clar local, accentul rămâne pe nas și pe mucoasa nazală.

Când situația este o urgență și când poți aștepta programarea

Nu toate sângerările din nas cer drum la spital. Sunt însă câteva situații în care nu e bine să aștepți zile la rând să vezi „dacă trece”. În astfel de cazuri, este indicat să mergi la camera de gardă sau să suni la 112.

  • sângele curge abundent și nu se oprește în 15-20 de minute, deși strângi aripa nasului corect
  • simți amețeală, slăbiciune, ți se învinețesc buzele sau ești foarte palid
  • sângerarea apare după un traumatism cranian sau facial puternic
  • ești în tratament cu anticoagulante sau ai o boală de coagulare cunoscută
  • hemoragia apare la un copil mic sau la un vârstnic fragil și pare greu de controlat

Până ajungi la medic, contează mult ce faci în primele minute. Așază-te pe un scaun, cu trunchiul ușor aplecat înainte, nu pe spate. Strânge cu degetul mare și arătătorul partea moale a nasului, chiar sub os, timp de 10-15 minute fără să tot „verifici” dacă s-a oprit. Nu ridica capul pe spate, pentru că sângele se poate scurge în gât și stomac, ceea ce dă greață și face situația mai greu de evaluat.

Poți pune o compresă rece sau un pachet cu gheață învelit într-un prosop pe nas și pe obraji, pentru a ajuta la contractarea vaselor de sânge. După ce sângerarea s-a oprit, evită să sufli nasul sau să umbli în nări cel puțin câteva ore, ca să nu desprinzi cheagul format.

Când episoadele sunt scurte, se opresc ușor cu presiune și nu curge foarte mult sânge, dar se repetă săptămâni la rând, merită un consult ORL programat, nu neapărat de urgență. Repetiția este semnalul care spune că ceva irită în mod constant mucoasa nazală, chiar dacă fiecare episod în sine pare minor.

Ce poți face acasă pentru a preveni recidivele

După ce medicul a exclus o problemă gravă, eventual, a tratat punctul care sângera, mare parte din „munca de întreținere” îți revine ție. Scopul este să menții mucoasa hidratată și să eviți agresiunile asupra nasului.

În încăperi cu aer uscat, mai ales iarna, ajută folosirea unui umidificator sau măcar a unui vas cu apă pus pe calorifer. Spălăturile nazale blânde cu ser fiziologic sau cu soluții saline speciale pot curăța crustele fără să rănească. Medicii recomandă adesea și unguente nazale hidratante, aplicate cu delicatețe, mai ales seara.

Un alt gest util este să eviți scobitul în nas, oricât de banal ar suna. La copii, asta înseamnă și unghii tăiate scurt și discuții repetate, nu doar o observație în treacăt. Dacă lucrezi în mediu cu mult praf sau fum, masca de protecție nu este doar pentru plămâni, ci și pentru nas.

Nu folosi pe termen lung, din proprie inițiativă, spray-uri nazale cu efect decongestionant sau antiinflamator, fără să discuți cu medicul. Unele dintre ele, folosite luni de zile, pot usca și mai tare mucoasa sau o pot irita, ceea ce întreține cercul vicios al hemoragiilor.

La persoanele cu rinită alergică, tratamentul corect al alergiei reduce și episoadele de sângerare. Strănuturile repetate și frecatul nasului sunt, în sine, factori care traumatizează mucoasa. De aceea, poate părea că totul a început „din senin”, dar în fundal e o alergie nediagnosticată sau insuficient tratată.

Întrebări frecvente

De ce îmi curge mereu sânge din aceeași nară?

Adesea există un punct fragil în acea parte a septului nazal: un vas dilatat, o mică rană sau o zonă uscată cu cruste. La fiecare suflat sau atingere, se rupe din nou. ORL-istul poate vedea acea zonă și decide tratamentul potrivit.

Pot fi de vină pastilele pentru subțierea sângelui?

Medicamentele anticoagulante sau antiagregante cresc ușor riscul de sângerare, inclusiv nazală, dar de obicei este nevoie și de un factor local iritativ. Nu opri niciodată tratamentul fără acordul medicului cardiolog sau al celui care l-a prescris.

La copil, sângerările nazale repetate indică lipsă de vitamine?

Deficitele de vitamine nu sunt cauza principală. Mult mai des este vorba despre un nas uscat, scobit frecvent, alergii sau un punct fragil pe mucoasă. Pediatrul sau medicul ORL pentru copii poate decide dacă sunt necesare analize suplimentare.

Nasul are avantajul că îți „arată” la vedere când ceva nu este în regulă. Dacă ajungi să trăiești cu șervețelul în buzunar și cu grija că iar va curge sânge, nu te obișnui cu situația. Un consult ORL bine făcut clarifică de multe ori lucrurile și îți poate reda confortul de zi cu zi.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru sângerări nazale frecvente sau greu de oprit, discută cu medicul de familie sau cu un medic ORL.