Un coleg începe brusc să vorbească neclar, i se lasă colțul gurii și scapă pixul din mână. Toată lumea se sperie, dar cineva spune: „stai puțin, cred că e un AVC”. În astfel de momente, recunoașterea rapidă a unor semne de AVC și reacția în minute, nu în ore, pot schimba totul. În rândurile de mai jos explicăm ce să urmărești și ce ai de făcut.

Ce se întâmplă de fapt în creier la un accident vascular

Accidentul vascular cerebral apare atunci când o zonă din creier nu mai primește suficient sânge. Fie un vas se înfundă cu un cheag (AVC ischemic), fie un vas se sparge și apare o hemoragie (AVC hemoragic). În ambele situații, celulele nervoase din zona afectată încep să moară rapid.

Creierul controlează mișcarea, vorbirea, vederea, echilibrul, memoria. Când o parte din el nu mai funcționează, semnele apar brusc: mâna nu te mai ascultă, nu mai poți spune cuvinte simple, nu mai vezi bine cu un ochi sau amețești atât de tare încât nu te poți ține pe picioare.

Mulți oameni se gândesc întâi la „mi-a scăzut tensiunea” sau „sunt doar obosit”, mai iau o pastilă, un pahar cu apă și așteaptă. Aici se pierde timp prețios. În neurologie există expresia „time is brain”: cu fiecare minut pierdut, o parte din creier se deteriorează ireversibil.

Semne de AVC pe care le poți recunoaște rapid

Un accident vascular nu arată la fel la toată lumea, dar există câteva semne care apar des și care ar trebui să aprindă imediat un bec roșu. Important este că apar brusc, de la un minut la altul, nu în săptămâni sau luni.

Medicii folosesc adesea un mic truc de memorare, FAST (Față – Braț – Vorbire – Timp), adaptat și la noi:

  • Față: roagă persoana să zâmbească – dacă un colț al gurii este lăsat, poate fi un semn de AVC;
  • Braț: cere-i să ridice ambele brațe – dacă unul cade sau nu se ridică deloc, e îngrijorător;
  • Vorbire: pune-o să spună o propoziție simplă – dacă vorbește neclar sau nu găsește cuvintele, poate fi un semn;
  • Timp: dacă observi ceva din cele de mai sus, acționezi imediat, nu „vezi tu mai târziu”.

Pe lângă aceste semne clasice, pot apărea și alte manifestări, uneori înșelătoare la prima vedere: vedere dublă sau pierderea vederii la un ochi, durere de cap foarte puternică și bruscă, dezechilibru sever, amorțeli apărute brusc pe o parte a corpului.

Un detaliu care îi derutează pe mulți: la unele persoane simptomele sunt complet nedureroase. De exemplu, un om care își târăște brusc piciorul drept, dar spune că „nu îl doare nimic”, deși nu își mai poate lega șireturile. Durerea nu este criteriul principal, schimbarea bruscă de funcție este.

De ce fiecare minut contează și ce faci imediat

În primele ore de la debut, pentru anumite tipuri de AVC există tratamente care pot dizolva cheagul sau îl pot scoate mecanic din vas. Aceste terapii se fac doar în spitale cu gardă de neurologie și doar în anumite intervale de timp de la apariția simptomelor, măsurate în ore, nu în zile.

De aici apare insistența medicilor când spun că fiecare minut contează. Nu ai cum să știi acasă ce tip de AVC este, ce arată CT-ul, ce medicamente iei deja și dacă te încadrezi pentru un anumit tratament. Singurul lucru care ține de tine este să nu pierzi timp.

Dacă observi la tine sau la altcineva semne de AVC, nu cauți programări, nu conduci mașina până la spital, nu aștepți să „treacă de la sine”. Suni imediat la 112. E una dintre situațiile în care ambulanța chiar poate face diferența, pentru că anunță din timp spitalul și scurtează traseul până la consultația de neurologie.

Există câteva situații în care apelul la 112 nu mai suportă amânare:

  • slăbiciune bruscă la un braț sau la un picior, mai ales pe o singură parte a corpului;
  • fața deviată sau zâmbet asimetric apărut brusc;
  • vorbire neclară sau incapacitatea de a înțelege ce ți se spune;
  • pierdere bruscă a vederii la un ochi sau vedere dublă;
  • durere de cap violentă și bruscă, „cea mai puternică” din viață, asociată cu greață, vărsături sau pierderea stării de conștiență.

Nu e rolul tău să decizi dacă e AVC, atac de panică, criză de epilepsie sau altceva. La semnele de mai sus, reacția de siguranță este să chemi ajutor. În România, multe întârzieri vin din faptul că oamenii se sfătuiesc între ei la telefon, așteaptă să ajungă rudele sau se urcă în mașină ca să „nu deranjeze ambulanța”.

Cum se confirmă diagnosticul și ce urmează la spital

Odată ajuns la Urgență, persoana cu suspiciune de AVC este evaluată rapid de echipa medicală. Urmează, de regulă, analize de sânge, măsurarea tensiunii și a glicemiei, foarte important, o tomografie computerizată (CT) sau un RMN cerebral. Aceste investigații arată dacă este vorba de un cheag care blochează un vas sau de o hemoragie.

De abia după ce se vede exact ce tip de accident vascular este, echipa de neurologie decide ce tratament se poate aplica. Pentru unele AVC ischemice, în primele ore se poate administra un medicament care dizolvă cheagul. În anumite cazuri selecționate, cheagul poate fi extras cu un cateter introdus prin vasele de sânge, într-o procedură numită trombectomie.

După faza acută, urmează perioada de recuperare și de prevenție a unui nou episod. Aici vorbim de medicamente (de exemplu, antiplachetare sau anticoagulante, în funcție de cauză), reglarea tensiunii arteriale, a colesterolului, tratarea fibrilației atriale sau a altor boli cardiace, dar și de recuperare prin kinetoterapie și logopedie acolo unde este nevoie.

La nivel practic, în România, traseul clasic începe de obicei cu internarea într-o secție de neurologie. Ulterior, medicul neurolog poate recomanda controale periodice, investigații cardiologice (ecografie de inimă, Holter EKG), ecografie de vase de gât și consult la diabetolog sau cardiolog, în funcție de factorii de risc.

Cum poți reduce riscul unui accident vascular

Nu toate accidentele vasculare pot fi prevenite, dar la mulți pacienți riscul scade vizibil atunci când sunt controlate bolile de fond. În viața de zi cu zi, asta înseamnă câteva lucruri concrete, nu doar sfaturi generale.

Hipertensiunea netratată, fibrilația atrială (un tip de tulburare de ritm al inimii), diabetul necontrolat și valorile crescute ale colesterolului contează enorm. Un om care își ia tratamentul pentru tensiune, merge la controale regulate și își verifică analizele are, în general, un risc mai mic decât cineva care „se simte bine” și nu calcă pe la medic cu anii.

Renunțarea la fumat, mișcarea moderată câteva zile pe săptămână și o alimentație cu mai puțină sare și grăsimi saturate sunt, de fapt, măsuri de prevenție pentru multe boli, inclusiv pentru AVC. Nu rezolvă totul, dar ajută.

Un alt aspect delicat ține de semnele ușoare pe care le ignorăm. Există așa-numitele accidente ischemice tranzitorii: simptome asemănătoare unui AVC (de exemplu, amorțeală pe o parte, vedere încețoșată, tulburări de vorbire) care durează câteva minute și apoi dispar complet. Mulți nu ajung la medic, pentru că „și-au revenit”. Totuși, astfel de episoade pot fi un avertisment serios că un AVC sever poate urma în zile sau săptămâni.

Dacă ai avut vreodată simptome neurologice bruște, chiar dacă au dispărut, merită discutat cu medicul de familie sau cu un neurolog. De acolo se poate porni către analize de sânge, ecografie de vase de gât, cardiolog și un plan clar de reducere a riscului.

Întrebări frecvente

Câte ore ai la dispoziție de la debutul unui AVC?

Unele tratamente se iau în calcul în primele 4-5 ore de la debut, dar fereastra exactă depinde de tipul de AVC și de starea generală. De aceea medicii insistă să suni la 112 imediat, nu după ce „mai vezi” câteva ore.

Semnele de AVC pot să dispară singure și să reapară?

Pot exista episoade scurte, cu simptome care trec de la sine, dar acestea pot anunța un accident vascular mai sever. Chiar dacă ți-ai revenit complet, un episod neurologic brusc justifică evaluare medicală rapidă, ideal în aceeași zi.

După un AVC, rămâi cu sechele toată viața?

Depinde de zona afectată, dimensiunea leziunii, vârstă și cât de repede s-a ajuns la tratament. Unii pacienți își revin foarte bine, alții rămân cu dificultăți de mers sau vorbire. Recuperarea și controalele regulate sunt foarte importante.

Cel mai greu moment este, de multe, decizia de a nu mai aștepta. Dacă un prieten, un părinte sau chiar tu aveți semne bruște de slăbiciune, vorbire neclară sau vedere afectată, telefonul la 112 poate fi gestul care schimbă cursul vieții de după. Minutele pierdute pe gânduri nu se mai recuperează, dar minutele câștigate până la medic se pot transforma în ani de independență.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. La orice suspiciune de accident vascular cerebral sau simptome neurologice apărute brusc, adresează-te de urgență serviciului 112 și ulterior unui medic neurolog.