Ți-a recomandat medicul oftalmolog un test pentru câmpul vizual și nu știi exact ce te așteaptă? Investigația pare complicată la prima vedere, dar este, de fapt, un test simplu, nedureros. Îți explic pas cu pas cum se face, ce urmărește și ce poți înțelege din rezultat.
Ce înseamnă, pe înțelesul tuturor, această investigație
Când privești drept înainte, nu vezi doar ce este în fața nasului, ci și obiecte aflate sus, jos, în stânga și în dreapta. Toată această zonă pe care o poți percepe fără să miști ochii se numește câmp vizual.
Testul de câmp măsoară cât de bine vezi în fiecare punct din această zonă. Practic, aparatul verifică dacă ochiul și nervul optic „prind” luminile în toate direcțiile sau există porțiuni unde vederea este slăbită ori lipsă.
Investigația poartă numele de perimetrie. În majoritatea cabinetelor din România se folosește perimetria computerizată: îți sprijini bărbia și fruntea, privești într-o cupolă și apeși pe un buton ori de câte ori vezi o luminiță. Fiecare ochi se testează separat.
La un prim control, medicul poate propune acest test chiar dacă tu ai venit „doar” pentru ochelari. Unele probleme, cum este glaucomul în stadii de început, nu dor și nu se simt, dar lasă urme tocmai în modul în care arată câmpul.
De ce îți poate recomanda medicul testarea câmpului vizual
Cel mai des, testarea se recomandă la suspiciune sau monitorizare de glaucom. Glaucomul este o boală în care se deteriorează nervul optic, iar vederea laterală începe, încet, să se îngusteze. Mulți pacienți nu își dau seama timp de ani de zile, pentru că ochiul sănătos compensează.
Perimetria ajută și în afecțiuni neurologice: accidente vasculare, tumori din zona glandei hipofize, traumatisme craniene, scleroză multiplă. În aceste situații, nu doar ochiul, ci și „calea” pe care informația vizuală ajunge la creier poate fi afectată.
Medicul poate solicita investigația și dacă ai boli retiniene, diabet zaharat cu complicații oculare, dureri de cap neobișnuite sau episoade în care „dispar” bucăți din imagine pentru câteva minute. Testul se mai folosește și la monitorizarea unor medicamente cu potențial efect toxic pentru retină, atunci când ghidurile recomandă control periodic.
În plus, pentru anumite meserii sau pentru obținerea ori păstrarea permisului de conducere, se poate cere documentarea vederii periferice. Nu toate unitățile cer același tip de test, dar câmpul vizual este unul dintre cele luate în calcul.
Cum se face testul pas cu pas
Perimetria se face de obicei în cabinetul de oftalmologie, pe un aparat dedicat. Nu doare, nu te atinge nimeni de ochi, nu se folosesc ace sau laser. Este, totuși, un test care cere atenție, răbdare și colaborare.
În linii mari, lucrurile decurg cam așa:
- asistenta îți explică procedura și îți acoperă un ochi cu un ocluzor
- îți sprijini bărbia și fruntea pe suport, astfel încât să stai cât mai nemișcat
- privești fix un punct central din cupolă și încerci să nu îl pierzi din vedere
- ori de câte ori vezi o luminiță apărând în jur, apeși pe buton
- testul se repetă pentru celălalt ochi, cu mici pauze între ele
Intensitatea și poziția luminilor se schimbă mereu. Unele vor fi foarte slabe, altele foarte evidente. Scopul este ca aparatul să determine cât de sensibil este ochiul în fiecare zonă.
Este normal să nu fii sigur de fiecare dată. Dacă ți se pare că vezi o lumină, dar nu ești convins, apasă totuși. Aparatul are mecanisme prin care își dă seama dacă răspunsurile sunt consecvente sau dacă, dimpotrivă, „ghicești” sau apeși la întâmplare.
Un test complet durează în jur de 10-20 de minute. Pentru unii pacienți, poate fi obositor, mai ales dacă au migrene, probleme de spate sau nu pot sta mult în aceeași poziție. Spune-i asistentei dacă ai nevoie de o pauză, se poate opri și relua.
Copiii mai mari și adolescenții pot face și ei perimetrie, dar este nevoie ca ei să înțeleagă instrucțiunile și să coopereze. Pentru copiii mici, medicul alege alte modalități de evaluare.
Cum te pregătești și ce arată, în mare, rezultatul
Nu există o pregătire complicată pentru acest test. Totuși, câteva detalii practice te ajută să iasă cât mai bine:
Dacă porți ochelari pentru distanță, ia-i cu tine. De obicei, vei face testul cu corecția ta optică, astfel încât medicul să vadă cum funcționează vederea în condiții obișnuite. Lentilele de contact moi pot rămâne, în multe cazuri, dar este bine să întrebi la programare.
Încearcă să vii odihnit, să fi mâncat ceva ușor înainte și să mergi la toaletă înainte de investigație. Oboseala, foamea sau disconfortul fizic pot face să îți scadă concentrarea și rezultatul să fie mai puțin concludent.
Pe foaia de rezultat vei vedea, de regulă, mai multe imagini cu puncte și zone în nuanțe de gri sau culori. Regula simplă este aceasta: zonele mai închise la culoare sau marcate distinct arată locuri unde ochiul tău a răspuns mai slab la stimuli.
Medicul va corela aceste „hărți” cu celelalte investigații: măsurarea presiunii intraoculare, examinarea fundului de ochi, eventual tomografia de nerv optic (OCT) sau RMN, dacă este cazul neurologic. Un defect ușor în câmp, la un pacient foarte obosit sau neatent în timpul testului, poate fi reevaluat la distanță, prin repetarea investigației.
Important de știut: un rezultat modificat nu înseamnă neapărat pierdere definitivă de vedere. În unele afecțiuni, cum ar fi anumite probleme circulatorii sau inflamații, câmpul se poate îmbunătăți dacă boala este tratată la timp.
Când trebuie să mergi la medic și ce semne sunt de alarmă
De cele mai multe, ajungi la testarea câmpului vizual după un consult oftalmologic de rutină sau la recomandarea medicului de familie ori a neurologului. Există însă situații în care nu e bine să amâni controlul.
Ar fi bine să te vadă un oftalmolog dacă observi că:
- te lovești des de obiecte aflate lateral sau nu vezi mașini/pietoni venind din lateral
- ai impresia că vezi „ca prin tunel”, mai ales pe timp de noapte
- apar pete întunecate sau zone lipsă în partea laterală a imaginii, care nu dispar
- un ochi pare „mai îngust” ca vedere laterală față de celălalt
- ai dureri de cap frecvente, însoțite de tulburări de vedere care se repetă
Pierderea bruscă a vederii într-o jumătate de câmp (de exemplu, nu mai vezi deloc partea stângă a imaginii) sau estomparea rapidă, asociată cu vorbire neclară, slăbiciune într-o parte a corpului sau amețeală intensă, reprezintă urgență. În astfel de cazuri se sună la 112 sau se merge imediat la cel mai apropiat serviciu de urgență, pentru evaluare neurologică și oftalmologică.
Chiar și în absența unor simptome spectaculoase, dacă ai deja diagnostic de glaucom, diabet, hipertensiune severă sau boli neurologice, medicul îți poate recomanda controale periodice, cu repetarea perimetriei la intervale stabilite de el. Acolo se vede, în timp, dacă tratamentul ține boala sub control.
Întrebări frecvente
Cât durează testul câmpului vizual?
Un test standard durează, de obicei, între 10 și 20 de minute pentru ambii ochi, în funcție de programul ales de medic și de colaborarea ta. Dacă ești foarte obosit sau agitat, este posibil să fie nevoie să fie repetat.
Se poate face testul dacă port ochelari sau lentile de contact?
De regulă, testul se face cu ochelarii pe care îi porți la distanță, pentru ca imaginea să fie clară. Lentilele de contact se păstrează sau se scot în funcție de tipul lor și de recomandarea cabinetului.
Este testul de câmp vizual decontat prin Casa de Asigurări?
În multe policlinici și spitale de stat, investigația se decontează dacă medicul are contract cu Casa de Asigurări și vii cu bilet de trimitere valabil. În mediul privat, se plătește separat, conform tarifelor fiecărei clinici.
Vederea periferică este genul de lucru pe care îl observi abia când începe să lipsească, uneori mult prea târziu. Un test aparent banal, cu luminițe și un buton, poate spune medicului cât de sigur vezi drumul, treptele sau conturul oamenilor din jur. Iar dacă ai primit recomandare pentru această investigație, merită să o faci la timp, nu „când o să ai vreme”.
Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește un consult de specialitate. Pentru programarea și interpretarea corectă a testului de câmp vizual, discută cu un medic oftalmolog.
