Ești martor la o criză convulsivă și totul pare să se întâmple mult prea repede: omul cade, se încordează, își poate mușca limba, tu nu știi ce să faci mai întâi. În câteva minute se poate termina sau situația poate deveni o urgență. În acest ghid, găsești pas cu pas ce ai de făcut și când trebuie chemată ambulanța.

Cum îți dai seama că e o criză convulsivă, nu altceva

Cel mai des, episoadele care sperie sunt cele generalizate, cu pierderea cunoștinței. De obicei, persoana cade brusc, corpul se încordează, apoi apar mișcări sacadate ale membrelor, ca niște zvâcniri repetitive, pe care nu le poate controla.

Fața poate deveni vineție sau roșie, pentru că respirația se modifică. Uneori apare spumă la gură, se mușcă limba sau obrajii pe interior, iar după episod pot exista urme de sânge în salivă. Se poate relaxa vezica urinară, ceea ce duce la urinare involuntară.

De regulă, episodul activ durează 1-3 minute, deși pentru cine privește pare mult mai mult. După aceea, persoana rămâne confuză, obosită, poate să nu își amintească ce s-a întâmplat și să adoarmă imediat. Această fază se numește perioadă postcritică și este frecventă.

Există și convulsii mai discrete, în care apar doar mișcări involuntare ale unei mâini, ale feței sau privirea rămâne „pierdută” câteva zeci de secunde. Și acestea merită luate în serios, mai ales dacă se repetă.

Ce faci în primele minute

Primul impuls al multora este să țină persoana foarte strâns sau să caute o lingură. Din păcate, acestea sunt tocmai gesturile care pot face mai mult rău. Ce ajută cu adevărat sunt lucrurile simple, dar făcute rapid și calm.

  • Protejează capul: pune sub cap o geacă, un pulover împăturit sau chiar mâinile tale, ca să nu se lovească de podea.
  • Îndepărtează obiectele tari sau ascuțite din jur (mobilă, colțuri, sticle), ca să previi loviturile.
  • Slăbește hainele strâmte, cravata, eșarfa, nasturii de la guler, ca să respire mai ușor.
  • Întoarce-l pe o parte, dacă se poate, ca să nu se înece cu salivă sau vărsături; dacă nu reușești în plină criză, fă asta imediat ce mișcările încep să se oprească.
  • Uită-te la ceas și notează mental momentul de început, ca să poți spune cât a durat episodul.

Nu încerca să limitezi mișcările cu forța. Poți doar să îl ții ușor de umeri sau să îl ghidezi să nu se lovească de ceva, dar fără să te „lupti” cu spasmele. Mai bine îți folosești energia să organizezi spațiul din jur.

Dacă ești într-un loc public, roagă pe cineva să îți aducă șervețele, o haină, să îndepărteze curioșii sau să sune la 112, ca tu să poți rămâne lângă persoană. Faptul că vede lângă ea o figură calmă, chiar dacă nu te cunoaște, poate conta mult când își revine.

Greșeli frecvente: ce să eviți

Mulți dintre noi am crescut cu ideea că trebuie să „nu înghită limba”. Aceasta este una dintre cele mai periculoase recomandări care circulă și încă trimite oameni la Urgență cu dinți rupți sau degete mușcate.

  • Nu îi băga nimic în gură: nici linguri, nici batiste, nici degete. Riscul este să îi fracturezi dinții, să îi blochezi căile respiratorii sau să îți muște grav degetele.
  • Nu îi da apă, pastile sau mâncare în timpul sau imediat după criză. Se poate îneca, pentru că reflexele nu sunt reluate complet.
  • Nu îl ține forțat și nu îl lega. Poți provoca luxații sau fracturi.
  • Nu îl lovi, nu îl stropi cu apă rece, nu îi da palme „să își revină”. Nu grăbesc trezirea și adaugă doar panică.
  • Nu îl lăsa singur, chiar dacă ți se pare că și-a revenit complet. Confuzia poate reveni, iar riscul de cădere este mare.

După episod, când începe să fie conștient, vorbește-i clar și simplu: spune-i cine ești, unde este, că a avut o convulsie și că ești lângă el. Mulți se trezesc dezorientați și speriați, mai ales dacă sunt în public sau văd că au salivă cu sânge sau haine ude.

Când chemi ambulanța la 112

Nu fiecare criză convulsivă înseamnă o urgență majoră, dar sunt situații în care timpul contează. Dacă nu cunoști deloc persoana, este de obicei mai prudent să suni la 112, dar explicând clar ce vezi.

Există câteva situații în care medicii recomandă să nu aștepți deloc:

  • este prima criză de acest tip pe care o are persoana sau nu știi să aibă diagnostic de epilepsie
  • episodul durează mai mult de 5 minute sau pare că trece și revine imediat
  • după terminarea convulsiilor nu își reia respirația normală, rămâne albastră la față sau inconștientă
  • s-a lovit puternic la cap, s-a tăiat serios, are sângerare abundentă sau suspiciune de fractură
  • este însărcinată, are diabet, boli cardiace cunoscute, a înghițit alcool sau droguri, sau este copil foarte mic

Când vorbești cu operatorul de la 112, încearcă să răspunzi la câteva întrebări simple: câți ani are aproximativ, dacă respiră, de cât timp a început episodul, ce mișcări face, dacă s-a lovit, dacă e cineva acolo care o cunoaște. Aceste detalii îl ajută să decidă rapid ce tip de echipaj trimite.

Chiar și în situațiile în care nu chemi ambulanța, după o primă criză este indicat un consult la medicul de familie sau direct la neurolog. Acesta poate recomanda investigații suplimentare, cum ar fi un EEG (electroencefalogramă) sau imagistică cerebrală, în funcție de caz.

După episod: ce urmează și ce îi spui medicului

Perioada de după criză este la fel de importantă. Persoana este, de obicei, foarte obosită, cu dureri musculare, durere de cap și o stare de „ceață” mentală. Poate dura de la câteva minute la câteva ore până își revine complet.

Ajută mult să îi oferi un loc sigur unde să stea întins sau așezat, cu capul ușor ridicat. Aerisește încăperea, redu lumina puternică și zgomotul, las-o să se odihnească. Nu o pune să se ridice brusc și să meargă singură, mai ales pe scări.

Pentru consultul medical, contează foarte mult ce ai observat tu. Medicul neurolog te poate întreba:

De unde a început episodul (a căzut brusc sau a avut mai întâi privirea fixă), ce mișcări ai văzut, cât a durat aproximativ, dacă a mușcat limba, dacă a urinat pe ea, cum a fost respirația, dacă exista febră, consum de alcool sau alte substanțe înainte.

Dacă persoana are deja diagnostic de epilepsie, întreabă-o sau întrebați familia dacă a luat tratamentul în ziua respectivă, dacă a mai avut crize recent și ce v-a rugat medicul să faceți în astfel de situații. Unii pacienți au recomandări clare de la neurolog, adaptate tipului lor de crize.

Întrebări frecvente

Poate muri cineva în timpul unei crize convulsive?

La majoritatea pacienților, criza se oprește singură în câteva minute și nu lasă urmări imediate. Devine periculoasă când durează peste 5 minute, când se repetă fără pauză sau când apar traumatisme sau probleme de respirație. Atunci trebuie chemat 112.

Pot opri criza dacă îl țin foarte strâns sau îl stropesc cu apă?

Nu poți opri convulsia ținându-l cu forța, iar astfel riști luxații și fracturi. Apa rece, palmele sau țipetele nu scurtează episodul. Ce ajută este protejarea capului, eliberarea căilor respiratorii și crearea unui spațiu sigur în jur.

Ce fac dacă un copil mic are convulsii cu febră?

Convulsiile febrile apar uneori la copiii între 6 luni și 5 ani, la creșterea bruscă a temperaturii. Pașii de bază sunt aceiași: protecție, poziționare pe o parte, cronometrarea episodului. La primul episod sau dacă durează peste câteva minute, se merge de urgență la medic.

Puțini oameni sunt pregătiți pentru momentul în care cineva cade în fața lor și începe să aibă convulsii. Dar gesturile simple, făcute cu calm, pot face diferența între un episod controlat și o situație complicată. Dacă rămâi aproape, protejezi și ceri ajutor medical când este cazul, deja faci foarte mult pentru omul din fața ta.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical sau intervenția de urgență. Pentru episoade convulsive, simptome îngrijorătoare sau pierderea cunoștinței, apelează serviciul 112 și adresează-te ulterior unui medic neurolog.