Ai avut colici renale, ai făcut ecografie sau CT și urologul ți-a spus că ai nevoie de ureteroscopie. Nu e o operație clasică, dar nici ceva banal de ignorat. În rândurile de mai jos explicăm pe înțelesul tuturor ce este ureteroscopia, cum se desfășoară, cum te pregătești și la ce să fii atent după procedură.
Ce este, pe înțelesul tuturor
Ureteroscopia este o procedură urologică prin care medicul intră cu un tub foarte subțire, cu cameră video, prin uretră și vezică, până în ureter sau chiar în rinichi, ca să vadă și să trateze pietrele din tractul urinar. Nu se fac tăieturi pe piele, totul se desfășoară pe „cale naturală”.
Scopul principal este să fragmenteze sau să scoată pietrele (calculii) care blochează ureterul sau care provoacă dureri repetate. De obicei se folosesc instrumente foarte fine, în multe centre, un laser care sparge piatra în bucăți foarte mici, pe care apoi organismul le poate elimina prin urină.
Față de „operația clasică” la rinichi, ureteroscopia înseamnă, de regulă, durere mai mică după intervenție, internare mai scurtă și recuperare mai rapidă. Totuși, nu se pot trata prin această metodă absolut toate pietrele; pentru unele, medicul poate recomanda alte tehnici.
Când recomandă medicul această procedură
De obicei ajungi la urolog după una sau mai multe crize de colică renală, cu durere intensă în zona lombară sau abdominală, uneori cu sânge în urină și greață. Investigațiile (ecografie, radiografie, CT) arată dimensiunea și poziția pietrei.
Medicul poate recomanda ureteroscopia în mai multe situații, de exemplu dacă:
Ai o piatră blocată în ureter care nu s-a eliminat cu tratament medicamentos și hidratare, pietrele sunt prea mari pentru a fi eliminate singure sau pentru a fi sparte eficient prin litotriție extracorporală (ESWL), durerea este repetată și nu poți duce o viață normală sau există risc ca rinichiul să fie afectat de blocajul prelungit al urinei.
În cazul în care există și infecție urinară serioasă, medicul va trata mai întâi infecția cu antibiotice și abia apoi va interveni asupra pietrei, tocmai pentru a reduce riscul de complicații. Femeile însărcinate, persoanele cu boli cardiace grave sau cu tulburări de coagulare au nevoie de o evaluare foarte atentă înainte ca urologul să decidă dacă această metodă este potrivită.
Cum te pregătești și cum decurge intervenția
În practică, ureteroscopia nu se face „pe loc”, la primul consult. Vei avea o discuție cu urologul și cu medicul anestezist, apoi ți se vor recomanda analize și investigații.
Pregătirea dinainte
De regulă, ți se cer analize de sânge, sumar de urină și urocultură, un EKG și o evaluare cardiologică de bază, eventual o radiografie pulmonară și imagistică suplimentară a tractului urinar (ecografie detaliată, CT sau urografie), în funcție de caz.
Înainte de ureteroscopie, medicul îți poate cere:
- să nu mănânci și să nu bei câteva ore înainte de procedură
- să oprești temporar anumite medicamente care „subțiază” sângele, doar la indicația specialistului
- să aduci toate investigațiile imagistice anterioare
- să anunți orice alergie la medicamente sau probleme anterioare cu anestezia
- să semnezi consimțământul informat, după ce ți s-au explicat beneficiile și riscurile
În multe spitale vei fi internat cu o zi înainte sau în dimineața intervenției. Vei discuta cu anestezistul, care îți va explica tipul de anestezie folosită: de cele mai multe ori este anestezie generală, astfel încât să dormi pe durata procedurii.
Ce se întâmplă în timpul ureteroscopiei
După ce adormi, urologul introduce ureteroscopul prin uretră în vezica urinară, apoi îl ghidează ușor în ureter, până la nivelul pietrei. Imaginea este redată pe un ecran, astfel încât medicul vede exact unde se află și cum arată piatra.
În funcție de dimensiune și poziție, piatra poate fi fragmentată cu un dispozitiv special sau cu laser, apoi bucățile sunt extrase cu un mic „coșuleț” sau lăsate suficient de mici pentru a fi eliminate natural. Uneori, la sfârșit, medicul lasă un mic tub din plastic în ureter, numit stent dublu J, care ține ureterul deschis și ajută urina să se dreneze bine până se vindecă zona.
La final, instrumentele sunt scoase, iar tu ești dus în salonul de supraveghere până te trezești complet. Procedura poate dura de la câteva zeci de minute la aproximativ o oră și jumătate, în funcție de complexitate.
Recuperarea după ureteroscopie și posibile reacții
După intervenție, mulți pacienți întreabă cât de tare o să doară și cât stau în spital. În general, după ce te trezești, poți avea o senzație de usturime la urinare, nevoia de a merge des la toaletă și o ușoară durere în zona lombară sau pelvină.
Este frecvent ca urina să fie roz sau ușor roșiatică în primele ore sau chiar 1-2 zile, mai ales dacă s-a fragmentat o piatră mare sau s-a montat stent. Medicul îți va prescrie calmante, uneori, medicamente pentru a relaxa ureterul și pentru a reduce colicile ușoare.
De regulă, spitalizarea este scurtă, uneori chiar de o singură zi, dacă totul decurge bine. Medicul îți va spune când poți pleca acasă și ce restricții ai. În general, se recomandă să:
bei suficiente lichide, să eviți efortul fizic intens câteva zile, să nu conduci în ziua procedurii, dacă ai primit recomandare, să îți iei 2-3 zile de concediu medical, mai ales dacă ai o muncă solicitantă fizic.
Dacă a fost montat un stent, este normal să simți uneori un disconfort surd în zona rinichiului sau un mic „junghi” la sfârșitul urinării. Stentul nu rămâne permanent; urologul îți va spune când și cum va fi scos, de obicei după câteva zile sau săptămâni, în funcție de situația ta.
Chiar dacă te simți bine, merită să respecți controlul recomandat. Medicul verifică prin analize și imagistică dacă piatra a fost îndepărtată complet și dacă nu au apărut îngustări sau alte modificări ale ureterului.
Când trebuie să mergi de urgență la medic
O parte dintre reacțiile de după ureteroscopie sunt de așteptat și trec în câteva zile. Există însă câteva semne care nu trebuie ignorate, pentru că pot indica o complicație și necesită consult rapid, uneori chiar prezentare la camera de gardă.
Sună medicul sau mergi de urgență la spital dacă apar:
- febră peste 38 de grade, frisoane, stare de rău accentuată
- durere puternică ce nu cedează la calmantele recomandate
- urină roșu închis sau cu cheaguri mari care nu se „limpezesc” deloc
- senzația că nu mai poți urina deloc, deși simți vezica plină
- greață și vărsături persistente, imposibilitatea de a bea lichide
În situații severe, cum ar fi febră mare cu frisoane și durere intensă, nu aștepta să treacă de la sine. Sună la 112 sau mergi la cel mai apropiat serviciu de urgență. O infecție urinară severă sau un blocaj complet al rinichiului au nevoie de intervenție rapidă.
Nu modifica tratamentul de unul singur și nu lua antibiotice „din sertar” fără recomandarea urologului sau a medicului de familie. Uneori, simptomele pot semăna, dar cauza reală să fie alta decât o simplă infecție.
Întrebări frecvente
Ureteroscopia doare?
În timpul procedurii nu simți durere, pentru că se face cu anestezie. După, este posibil un disconfort la urinare și o durere ușoară sau moderată în zona rinichiului ori pelvisului, controlată de obicei cu calmantele recomandate de medic.
Cât timp rămâne stentul urinar după intervenție?
Durata variază în funcție de situație, de la câteva zile la câteva săptămâni. Urologul îți spune clar când trebuie scos și stabilește o programare pentru asta. Nu încerca niciodată să îl îndepărtezi singur acasă.
Se pot forma din nou pietre după ureteroscopie?
Procedura tratează piatra existentă, nu și predispoziția de a forma altele. Pentru a reduce riscul de recidivă, medicul îți poate recomanda analize speciale, modificări în alimentație, hidratare adecvată și controale periodice.
Mulți pacienți ajung la ureteroscopie după luni de dureri „cu pauze”, amânări și tratamente făcute după sfatul cunoscuților. O discuție la timp cu un urolog poate scurta drumul, poate proteja rinichii, uneori, poate oferi alternative mai puțin invazive cât încă mai este loc de ele.
Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru dureri lombare intense, sânge în urină sau recomandarea unei proceduri urologice, discută cu medicul de familie sau cu un medic urolog.
